TikTok vs apărare: Europa se confruntă cu o decizie dificilă privind alocarea energiei. Concurența pentru electricitate crește rapid, după cum arată conflictele din Scandinavia

Opinie de Richard Milne

Lista conflictelor improbabile declanșate în Europa ca urmare a concurenței pentru energie electrică crește rapid și provoacă tot mai multe bătăi de cap guvernelor și companiilor care încearcă să pună mâna pe energia electrică esențială.

Politicile energetice ale Europei sunt în haos. Penele de curent din Spania, Portugalia și Aeroportul Heathrow din Londra au scos la iveală lipsa de reziliență a unui sector crucial, deja afectat de decizii precum renunțarea anticipată a Germaniei la energia nucleară.

Dar există și problema tot mai acută a modului de alocare a energiei electrice de care dispune deja Europa. Numărul crescând de dispute din regiunea nordică arată că este nevoie de o evaluare la nivel european și de o dezbatere publică privind cele mai bune utilizări ale energiei.

Țările nordice nu sunt poate locul cel mai evident pentru o astfel de dezbatere, întrucât multe dintre ele sunt exportatoare nete de energie electrică și produc cantități mari de energie verde. Cu toate acestea, unele conflicte arată cât de slab pregătite sunt țările europene într-o lume care are nevoie de tot mai multă energie electrică.

Să luăm cazul Nammo, producătorul norvegian de muniție, care încă se luptă să obțină energia necesară pentru extinderea unei fabrici, deoarece un centru de date pentru TikTok are prioritate în lista de așteptare pentru energie electrică în centrul Norvegiei, conform principiului „primul venit, primul servit”.

Recomandări

Sfaturi înainte de Bacalaureat 2025 de la trei profesori pentru probele la româna, matematică si științe sociale

Sau disputele aprige din Norvegia și Suedia cu privire la amplasarea turbinelor eoliene în zone utilizate pentru pășunatul renilor, o activitate economică importantă pentru populația indigenă sami, care au dus la acuzații de „colonialism verde”. Situația din Norvegia este complicată, deoarece se utilizează cantități enorme de energie pentru electrificarea instalațiilor petroliere și gaziere ale țării, în efortul de a-și reduce propriile emisii.

Platformele petroliere norvegiene sunt alimentate în prezent în principal cu turbine cu gaz. Alimentarea acestora cu energie electrică verde din surse terestre ar putea reduce emisiile platformelor – și, prin urmare, ale Norvegiei -, dar gazul ar fi în continuare ars, doar că în altă parte a lumii.

Parlamentul din Oslo a aprobat săptămâna aceasta electrificarea instalației de gaze naturale lichefiate Melkøya, deținută de statul norvegian, la un cost estimat de 13 miliarde de coroane norvegiene (1,3 miliarde de dolari) – o măsură care, potrivit criticilor, va consuma tot surplusul de energie electrică din nordul Norvegiei și chiar mai mult, ceea ce va duce la necesitatea construirii de noi parcuri eoliene. „Este o modalitate ridicol de costisitoare de a face ceea ce este, în esență, contabilitate climatică”, comentează un director nordic.

Recomandări

Șefii PSD, PNL, USR și UDMR nu s-au înțeles la Cotroceni pe taxe și impozite. Ce le-a cerut Nicușor Dan la final

În Suedia, există îndoieli tot mai mari cu privire la oportunitatea de a permite companiilor riscante producătoare de baterii și oțel verde să acapareze atât de multă energie electrică în exces, după falimentul Northvolt, producătorul de celule. Progresul companiei sale surori Stegra, fosta H2 Green Steel, este încetinit de companiile implicate într-un proiect de oțel verde susținut de stat, care ar putea avea nevoie de mai mult de o treime din producția actuală de energie electrică a Suediei.

„Cred că ar trebui să existe o dezbatere națională”, spune un important director executiv suedez, „despre ce vrem să folosim această energie verde: centre de date, oțel verde sau ceva complet diferit? Cred că ar trebui să luăm aceste decizii în mod conștient, nu doar pe baza principiului cine a ajuns primul”.

Chiar și locații mai îndepărtate, precum Groenlanda și Islanda, se confruntă cu dileme intense. Topitoriile de aluminiu au utilizat o mare parte din energia verde abundentă a Islandei timp de decenii, dar există o dezbatere aprinsă cu privire la faptul dacă aceasta este cea mai bună utilizare pentru insulă. Groenlanda se află într-un stadiu incipient. Însă directorii executivi de pe această insulă vastă, cu doar 57.000 de locuitori, speră că exporturile de energie hidroelectrică ar putea rivaliza cu turismul sau cu resursele minerale atât de lăudate ale insulei ca industrie.

Recomandări

Bătăușii în uniformă de la Secția 16 cer ajutorul CCR. Apărarea: „Circumstanța agravantă a infracțiunii de lipsire de libertate nu se referă la polițiști”

Christian Keldsen, șeful Asociației de Afaceri din Groenlanda, spune că șomajul este atât de scăzut încât nu este evident că insula dorește să atragă industrii care oferă multe locuri de muncă, favorizând în schimb centrele de date cu un număr redus de angajați. „Avem spațiul, avem energia, nu avem oamenii”, adaugă el, spunând că proiectele care creează multe locuri de muncă pot fi controversate, deoarece necesită o imigrație crescută într-o țară mai puțin populată.

Constanta în toate dilemele naționale privind consumul de energie electrică este necesitatea ca autoritățile să examineze cu atenție industriile pe care doresc să le prioritizeze și motivele pentru care o fac, încercând în același timp să evite proiectele costisitoare care nu aduc beneficii semnificative în ceea ce privește reducerea emisiilor sau sprijinirea economiilor. Este o discuție serioasă pe care toată Europa trebuie să o poarte.