Rezervații de zimbri din România

Originile zimbrului

Zimbrul (Bison bonasus), cunoscut și sub numele de bizonul european, este o specie de bovină sălbatică, odinioară răspândită în toată Europa, cu excepția unor regiuni din sudul și din nordul extrem al continentului. Creaturi asemănătoare zimbrilor au trăit pe continentul nostru în urmă cu aproximativ 600.000 de ani, relatează Atlas Obscura. Zimbrii s-au răspândit rapid, ajungând până în Asia și Africa de Nord, unde au modelat ecosistemele. Însă, în timpul Glaciațiunii din urmă cu circa 23.000-19.000 de ani, odată cu înaintarea calotelor glaciare pe 25% din suprafața terestră a Pământului, diversitatea genetică a zimbrilor europeni a scăzut dramatic, doar câteva exemplare reușind să supraviețuiască.

Genomurile recente ale zimbrilor europeni sugerează strămoși din mai multe populații de specii asiatice. Pe măsură ce condițiile de mediu s-au îmbunătățit, odată cu creșterea treptată a temperaturilor, zimbrii au migrat spre Europa din alte regiuni ale lumii și s-au încrucișat cu puținele exemplare europene care au supraviețuit extincției din epoca glaciară. Acum vreo 10.000 de ani, a avut loc domesticirea zimbrilor, un moment ce avea să se decisiv pentru dezvoltarea agriculturii și, în cele din urmă, pentru dezvoltarea civilizației.

Recomandări

Alex Marcu rupe tăcerea după moartea Teodorei. Ce se întâmplă cu Emma, fetița lor de trei ani: „Sunt un tată singur”

Cum arată un zimbru

Zimbrul este cel mai mare mamifer terestru care trăiește în Europa. Exemplarele adulte pot avea între 2,9 și 3,0 metri lungime, în timp ce înălțimea variază între 1,55 și 1,90 metri. Greutatea variază considerabil, de la 300 până la 920 kg, însă masculii pot cântări uneori chiar și o tonă. Comparativ cu bizonul american, cu care este înrudit, zimbrul este mai înalt, dar mai puțin robust și are un păr mai scurt. Zimbrii au un cap mare, cu coarne curbate, lungi și groase, care ajung până la 107 cm lungime și 18 cm grosime.

În ciuda gabaritului său, zimbrul este un animal cu o constituție atletică, ceea ce îi permite să fie foarte agil și capabil să se apere de prădători, cum ar fi lupii. De-a lungul istoriei, zimbrii au fost capabili să se adapteze și să trăiască în diverse ecosisteme din Europa, inclusiv în zone mlăștinoase, în păduri, stepe și munți. Dieta acestui mamifer rumegător constă din ierburi, plante medicinale și frunze, iar pe timpul iernii se hrănesc cu ghinde, scrie Mossy Earth.

Recomandări

Cu bagajele la ușă. În mijlocul sinistraților afectați de viitura murată de la Salina Praid REPORTAJ

Cât trăiesc zimbrii

Asemenea altor animale erbivore mari, zimbrul joacă un rol esențial în menținerea echilibrului ecologic, în special în ceea ce privește diversitatea plantelor. Contribuția sa la sănătatea ecosistemelor, combinată cu apariția sa spectaculoasă și raritatea din sălbăticie îl transformă într-o specie simbolică, cu valoare strategică în eforturile de conservare a naturii pe continentul european. Prin pășunat, consumul de arbuști și călcarea solului, zimbrii contribuie la menținerea unui peisaj mozaicat, favorabil unei biodiversități ridicate.

Turmele de zimbri pot număra până la 30 de exemplare, iar în ceea ce privește durata de viață, aceasta este mai mică în sălbăticie, în timp ce, în captivitate, este de până la 28 de ani. Femelele zimbru pot avea pui începând cu vârsta de 4 ani și până la 20 de ani, în vreme ce masculii sunt fertili între 6 și 12 ani. Populația actuală de zimbri provine din doar 12 exemplare, ceea ce face ca diversitatea genetică a speciei să fie extrem de redusă. În același timp, teritoriul zimbrilor se poate întinde până la 200 km².

Zimbrul, o specie în pericol

Prima mențiune a zimbrului în literatura științifică, sub numele de Bos Taurus, i-a aparținut botanistului suedez Carl Linné, în 1758. Patru ani mai târziu, avea să fie vânat în Moldova ultimul zimbru, în timp ce, în Transilvania, această specie a dispărut în 1790. Din cauza vânătorii excesive și a distrugerii habitatelor, zimbrul a dispărut din sălbăticie în secolul al XX-lea, supraviețuind doar în captivitate. În anii ʼ20, doar vreo 50 de zimbri mai rămăseseră în viață, aceștia fiind adăpostiți în grădini zoologice din diverse colțuri ale Europei.

Recomandări

Coaliția păstrează misterul privind numele noilor judecători CCR. În Parlament se pregătește o procedură-fulger de vot

În aceste condiții, pentru a preveni dispariția completă, un grup de ecologiști a inițiat la începutul anilor ʼ50 un program de reintroducere a speciei în mediul său natural. Exemplare de zimbru au fost eliberate în habitate controlate, fie în libertate deplină, fie în condiții de semi-sălbăticie. Cele mai numeroase populații trăiesc în prezent în Polonia, Belarus și Republica Moldova. De asemenea, turme de zimbri există și în Ucraina, Lituania și Rusia, potrivit enciclopediei virtuale Wikipedia. În România, zimbrii pot fi admirați în câteva arii protejate.

Cum au reapărut zimbrii în România

Reintroducerea zimbrilor pe teritoriul României este o șansă importantă pentru renașterea unei specii care în trecut cutreiera întregul continent european. Programele de repopulare readuc la viață o parte din patrimoniul natural pierdut, dar contribuie activ și la refacerea echilibrului ecologic în zonele unde zimbrii trăiesc din nou în libertate. În 2014, WWF România și Rewilding Europe au inițiat un amplu program de reintroducere a zimbrilor în Carpații Meridionali, în special în Munții Țarcu – care găzduiește cea mai mare populație de zimbri din România (între 63 și 67 de exemplare) – și în Poiana Ruscă.

În urmă cu doi ani, 23 de zimbri au fost relocați în două zone din sudul Munților Carpați, inclusiv o nouă zonă de resălbăticire în Munții Poiana Ruscă, în apropierea comunei Densuș, aflăm de pe site-ul WWF.ro. Această acțiune a fost rezultatul colaborării între WWF România, Rewilding Europe și diverse instituții naționale și internaționale. Până în 2023, peste 120 de exemplare au fost eliberate, iar populația actuală la nivel național este estimată la aproximativ 300 de exemplare.

Rezervații de zimbri în România

La ora actuală, pe teritoriul țării noastre există cinci arii protejate unde trăiesc zimbri.

Rezervația de zimbri Hațeg-Slivuț

Situată în inima județului Hunedoara, această rezervație se află la doar 3 km de orașul Hațeg. Este una dintre cele mai vechi din România, fiind înființată în noiembrie 1958, atunci când, la Slivuț, lângă Hațeg, a fost adusă în țară prima pereche de zimbri. Aici, turiștii pot admira zimbrii în mediul lor natural, într-un cadru protejat. Rezervația Hațeg-Slivuț se întinde pe o suprafață de 50 de hectare și, începând din vara anului 2013, adăpostește 11 zimbri. Spațiul generos și apropierea de zona urbană o transformă într-un loc accesibil pentru cei interesați de conservarea speciilor și observarea vieții sălbatice.

Rezervația de zimbri Vânători- Neamț

Inaugurată în 1968, aceasta este una dintre primele inițiative de repopulare a României cu zimbri. În Parcul Natural Vânători-Neamț zimbrii trăiesc atât în captivitate și libertate, cât și în regim de semilibertate, oferind vizitatorilor o experiență autentică în mijlocul naturii. Această arie protejată se întinde pe aproximativ 4 hectare. În apropiere de Mănăstirea Neamț a fost creată o mini-grădină zoologică, unde pot fi observate și admirate diverse specii de păsări, precum și animale precum urși, mistreți, cerbi și căprioare. Aceasta contribuie la diversificarea experienței turistice și educative din cadrul rezervației, potrivit Faraway.ro.

Rezervația de zimbri Neagra

În urmă cu mai bine de patru decenii, în 1983, în județul Dâmbovița, a fost înființată rezervația Neagra de la Bucșani. Aceasta atrage anual mii de vizitatori pasionați de fauna sălbatică, care au ocazia de a vedea de aproape una dintre cele mai importantă populație de zimbri din România.

Rezervația de zimbri de la Acriș

În 2008 a fost înființată cea de-a patra rezervație de zimbri din România. Cunoscută sub numele de Valea Zimbrilor, aceasta este amplasată în satul Acriș, comuna Vama Buzăului, între apele râului Buzău și versanții Munților Ciucaș, la aproximativ 40 km distanță de Brașov. Exemplarele de zimbru care trăiesc aici au fost aduse din mai multe țări din Europa, inclusiv din Franța, Italia, Austria și Elveția. Pe lângă cel mai mare mamifer terestru continental, rezervația brașoveană mai adăpostește și alte specii, precum cerbul carpatin, cerbul lopătar, căprioare, mufloni și reni.

Rezervația de zimbri de la Armeniș

În județul Caraș-Severin, între Herculane și Caransebeș, în apropiere de comuna Armeniș, se întinde Centrul de vizitare Măgura Zimbrilor, cunoscut și sub denumirea de Valea Zimbrilor. Aici au reușit să se aclimatizeze, să se reproducă și să ducă o viață liberă de unsprezece ani peste 190 de zimbri. Această zonă oferă condiții excelente pentru reîntoarcerea speciei în habitatul natural, datorită legăturii directe cu Parcul Național Domogled-Valea Cernei și cu Parcul Național Retezat. Aceste arii protejate formează un vast teritoriu ce se întinde pe o suprafață totală de 158.000 de hectare, ideal pentru deplasarea și extinderea populației de zimbri. Această rezervație este parte a unui amplu proiect european de reintroducere a zimbrilor în sălbăticie, desfășurat cu sprijinul organizațiilor WWF România și Rewilding Europe. Pe termen lung, se intenționează ca până în anul 2029 să se ajungă aici la un total de 250 de exemplare de zimbri.

Vezi şi alte rezervații naturale din România, cele mai frumoase locuri pe care trebuie să le vizitezi!