Cu bagajele la ușă. În mijlocul sinistraților afectați de viitura murată de la Salina Praid REPORTAJ  

În timp ce localnicii din zonă își fac bagajele să fie strămutați și se întreabă când se va prăbuși istoria în groapa incompetenței, râul Târnava Mică a adus sare la robinet și-n bătătură pentru circa 40.000 de persoane din județul Mureș. Reporterul ziarului Libertatea a mers să discute cu autoritățile și cu oamenii din cele 16 localități intrate de aproape două zile în stare de alertă. 

Municipiul abonat instant la apă plată

Întins pe 60 km pătrați, municipiul Târnăveni adună în fundul unei văi puțin peste 20.000 de locuitori. Intrarea în oraș se face trecând pe lângă cimitirul aproape lipit de stâlpul unde tronează numele așezării atestată de peste șapte secole. Liniștit aparent, orașul pare că s-a mutat în supermarketurile vecine cu râul ce a devenit sărat și imposibil de consumat, potrivit autorităților. Sute de clienți se înghesuiau să cumpere apă. Mulți ne-au spus că oricum nu beau de la robinet, dar acum fac provizii, că nu cred în promisiunile guvernamentale, că li se va aduce apă plată din fondul de rezervă și cisterne aprovizionate cu lichidul vital tocmai de la Târgu Mureș. 

Recomandări

35 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990: Drumul lui Ion Iliescu de la pucist în PCR până la Președinția României, stropit mereu cu sângele altora

Ținută în frâu prin comunicate seci și cu iz de empatie ciudată din partea statului, panica nu i-a cuprins atât de tare locuitorii din Târnăveni. Doar se aprovizionează pentru ce poate fi mai rău, mai exact, prăbușirea Salinei Praid, apoi alimentarea cu și mai multă sare. E bună apa de la robinet pentru murături, a glumit cu noi un localnic, iar altul ne-a zis din spatele unui cărucior plin cu PET-uri că de acum nu mai primesc musafiri cu pâine și sare, ci apă și sare. 

Un sfert de litru pentru fiecare cetățean

Până să ajungă 1,4 milioane de litri de apă plată din rezerva națională (n.r. – lucru care s-a întâmplat spre seară), prefectul de Mureș, Barabási Antal-Szabolcs, a vorbit cu colegul de partid care conduce Aquaserv, Șipos Levente, să umple câteva flacoane de 1000 de litri de la robinet. Doar 15 rezervoare destinate apei de ploaie, de udat grădina sau folosite la fose septice. 15 flacoane uriașe pentru 16 localități afectate de salinitatea care este dublă de 48 de ore față de maximumul admis. Dacă s-ar împărți frățește cantitatea de apă, atunci ar fi cât o sticlă de un sfert de litru pentru fiecare locuitor afectat. Autoritățile mureșene susțin că undeva s-ar afla la pândă încă o cisternă cu 10.000 de litri, dar n-a văzut-o nimeni. Și nu au fost luate în calcul animalele din zonă: sunt peste 35.000 de vite, porci, oi și capre înregistrate oficial, așa cum ne-a transmis directorul DSVA Mureș, Peter Tamas Nagy. Nici măcar un cal, cu toate că este imposibil să nu întâlnești pe drum căruțe trase de bidivii. Păsările nu se socotesc acum, ci doar la o molimă când sunt masacrate, dar ogrăzile din cele 16 localități adăpostesc o larmă de cotcodăceli, măcănit de rațe și strigăte războinice de gâște. Pentru toate acestea nu s-a găsit nicio picătură de apă, dar directorul Nagy ne-a zis că ele pot consuma fără griji din puțuri și fântâni. Fără analize privind salinitatea, ci doar pentru că așa crede domnia-sa, că aceste oaze n-au fost afectate.

Recomandări

Cedry2k și Dragonu AK47, doi rapperi cu discurs antisemit, anti-UE și antivaccin, considerați „repere pentru adolescenți” într-un manual de religie de clasa a VIII-a

Ajutorul a venit, dar nu i-a găsit acasă pe destinatari

După vânzoleala din supermaketurile din Târnăveni, am verificat câteva puncte unde ar fi trebuit să fie apă de la robinetul din Târgu Mureș. La spital am găsit rezervorul pitit după cabina portarului, unde paznicul purta fusta și ne-a avertizat că fotografiatul este interzis, pentru că așa a decis conducerea. Apa părea pregătită pentru baie, nu de băut, sub soarele care a adus o temperatură de fix 29 de grade. La umbră. 

Minimagazinele de cartier nu mai aveau apă, fiind golite de oamenii tot mai însetați, iar drumul ne-a condus spre restul localităților afectate. Ne-au mai rămas 15 de vizitat, dar n-am reușit să ajungem la Fântânele, exact în capătul opus al unui cot din râul Târnava Mică. Restul le-am găsit repede, înșirate după Târnăveni, dar păreau pustii. În afară de zgomutul păsărilor de curte nu se auzea nimic și toată lumea părea plecată în vacanță. După vreo câteva sate golite de orice răsuflare umană, am dat peste un domn echipat pentru lucru la stupi. Ne-a făcut semn că n-are vreme de povestit. 

Aproape la final din incursiunea în lumea sinistraților, când și speranța era prea toropită de căldură să mai pară vie, sprijinită într-un baston improvizat, o doamnă desenată din riduri a apărut ca o fantomă de pe o uliță. „E sălcie, maică, dar n-are nimic! E bună. Mai facem mofturi? Poate dă Dumnezeu ploaie și ne scapă. Doar nu voi lăsa grădina neudată pentru că e un pic de sare. Mai am un puț la deal și e bun de-ți îngheață dinții când bei. A plouat mult, slavă Domnului”, și-a încheiat bătrânica discursul cu o cruce largă și privirea spre biserica din lemn, apoi și-a tras mai bine baticul îndoliat sub bărbie și a continuat să meargă spre capătul satului. E posibil să aibă dreptate, pentru că miercuri sunt anunțate furtuni în Mureș.

Recomandări

Ultimele calcule pentru noul Guvern: propunerea PNL care a făcut șah mat PSD. Cine se încălzește pentru ministere

Capăt de drum pentru Praid

Spre deosebire de bătrânica optimistă de pe malul Târnavei Mici, locuitorii din Praid nu mai cred în miracole. Acuză autoritățile și conducerea companiei de stat pentru că n-au luat măsuri din timp. Zeci de familii trebuie să-și abandoneze casele, fiind ridicate pe spinarea salinei sau în apropiere de răsuflarea ei. Revolta e mai mare online, unde sunt distribuite informații despre raportul specialiștilor internaționali tocmai din 2007, despre măsurile discutate în 2012 și chiar de planul concret de deviere a pârâului Corund în 2014. Lucru care se face acum după 11 ani, cu toate că licitația pentru lucrare a fost pornită inițial de anul trecut, dar s-a tot amânat semnarea contractului pentru că n-ar fi câștigat firma preferată de un director de la SALROM. 

„În noiembrie s-a tras semnalul de alarmă de un grup de profesioniști, chiar și cu profesori universitari în el. S-au expus riscurile și soluțiile. O deviere de 400 de metri ne-ar fi salvat, dacă s-ar fi semnat mai repede contractul care abia recent a fost parafat. Nu cred că mai poate fi salvată salina. E capăt de drum pentru Praid”, ne-a zis un specialist, care preferă să nu-i fie publicat numele de teama repercusiunilor. Liderul sindical de la Mureșul din cadrul Apelor Române, Cornel Brișcaru, și-a asumat rolul de a privi în nuanțe sumbre finalul și mai celebrei saline: „Este aproape imposibil să fie salvat Praidul. Potrivit estimărilor, în galerii sunt peste 10 milioane de metri cubi de apă. Apa topește sarea și este previzibil că se va prăbuși mai devreme sau mai târziu. Important este ca acest rău să fie singurul, pentru că acea cantitate de apă ar putea umple un baraj aproape la fel de mare ca Zetea. Nu toată, dar o parte revărsată în Corund ar pune în pericol flora și fauna de la Praid până la Tisa. În plus, ce pot face oamenii într-o zonă acoperită de sare? Suntem în fața unui dezastru total: economic, umanitar și ecologic”.

Cu buldozerul spre craterele salinei

Ultima veste despre Salina Praid a venit de la un angajat din domeniu, care se află față în față cu nenorocirea provocată de amânările unor soluții la îndemână. Potrivit acestuia, cei aflați la volanul unor buldozere intenționau să netezească acoperișul ciuruit al minei, apoi să planteze gazon sau felii de iarbă decopertate din zonă. Salvarea lor a venit de la un specialist, care le-a atras atenția că există riscul să fie înghițiți de hăul care poate fi văzut prin unele cratere deschise în tavanul salinei. S-au oprit dezamăgiți din a urca poate spre ultimul lor drum.

Înainte de miezul nopții a mai venit o veste legată de salină: veșnicul Raed Arafat a anunțat că a trimis un necesar Comisiei Europene cu echipamente utile și o listă cu opt experți internaționali pentru a găsi soluții privind localnicii și mediul. Ultima pe lista de priorități este ce va face statul român cu salina. Astăzi, experții străini vor veni direct la Praid, iar doi miniștri vor însoți delegația pentru a le prezenta dezastrul. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 6

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.