Șiretlicul avocaților lui Niculae Bădălău: cum au întors la zero, după doi ani și jumătate, procesul de corupție al fostului baron de Giurgiu

Niculae Bădălău a arătat că pe el trebuia să-l judece de la bun început Curtea de Apel București, nu Tribunalul Giurgiu, astfel că dosarul se va relua la instanța din Capitală.

Denunțat la DNA de un primar din Giurgiu

Reamintim că Niculae Bădălău și Elena Matache sunt judecați pentru trafic de influență și dare de mită.

Fostul senator PSD (la data faptei consilier la Curtea de Conturi) și complicea lui i-ar fi promis primarului comunei Bucșani din Giurgiu, Dan Păsat, 7% dintr-un contract de reabilitare a rețelei de apă dacă acceptă ca lucrările să fie executate tot de firma care le făcuse prost, respectiv SC Samby Impex SRL, a cărei reprezentantă era Elena Matache.

În acest scop, Niculae Bădălău l-ar fi convins pe Dan Păsat că va interveni, din calitatea lui de consilier la Curtea de Conturi și vicepreședinte al Autorității de Audit, pe lângă șefa Companiei Naționale de Investiții.

Primarul nu a acceptat „târgul” și i-a denunțat pe Niculae Bădălău și pe Elena Matache la DNA.

Cronologia dosarului fostului baron de Giurgiu:

• DNA i-a trimis în judecată pe Niculae Bădălău și pe Elena Matache pe data de 16 decembrie 2022, iar procedura de cameră preliminară a început pe 28 februarie 2023 la Tribunalul Giurgiu.
• Pe data de 12 februarie 2024, Tribunalul Giurgiu a respins toate cererile și excepțiile formulate de cei doi inculpați și a dispus începerea judecății.
• Niculae Bădălău și Elena Matache au formulat contestații, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel București pe 4 aprilie 2024.
• Pe 20 mai 2025, instanța de control judiciar a admis contestațiile formulate de Niculae Bădălău și Elena Matache, a desființat hotărârea primei instanțe și a dispus reluarea procedurii de cameră preliminară pe fond, la Curtea de Apel București.

Recomandări

Sfaturi înainte de Bacalaureat 2025 de la trei profesori pentru probele la româna, matematică si științe sociale

Cum „joacă la prescripție” Niculae Bădălău

În toată această perioadă, Niculae Bădălău a încercat să tragă de timp, în scopul de a ajunge mai aproape de termenul de prescripție, care se împlinește pe 25 noiembrie 2030.

• A solicitat audierea martorului denunțător Dan Păsat și expertiza vocii și vorbirii aferente înregistrărilor audio-video, susținând că se dorește stabilirea unor împrejurări de fapt care privesc legalitatea și loialitatea administrării probelor în faza de urmărire penală.
• A invocat încălcarea principiului loialității în obținerea probelor prin intermediul colaboratorului DNA Dan Păsat, care, instruit de organul de urmărire penală, l-ar provocat să comită ori să continue comiterea pretinselor infracțiuni de trafic de influență și dare de mită reținute în sarcina acestuia.
• L-a recuzat pe judecătorul de cameră preliminară, magistratul Mihnea Constantin Nicolaescu de la Tribunalul Giurgiu, pe care îl acuza că s-ar fi antepronunțat.

De ce procesul n-ar fi de competența Tribunalului Giurgiu

Recomandări

Șefii PSD, PNL, USR și UDMR nu s-au înțeles la Cotroceni pe taxe și impozite. Ce le-a cerut Nicușor Dan la final

Curtea de Apel București a dezbătut, pe 17 martie 2025, ultimul termen al procedurii de cameră preliminară, în faza contestației, iar avocații lui Niculae Bădălău au invocat excepția necompetenței Tribunalului Giurgiu de a judeca procesul:

• „La momentul începerii urmăririi penale in rem, efectuarea acesteia în continuare, punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurilor preventive, competenţa Curţii de Apel Bucureşti era determinată de (…) calitatea inculpatului (Bădălău Niculae – n.r.) de consilier al Curţii de Conturi, vicepreşedinte al Autorității de Audit din cadrul aceleiași autorități publice.
• În opinia apărării, ulterior pierderii acestei calităţi, ca urmare a hotărârii Parlamentului din 5.12.2022, această competenţă a rămas prorogată în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, fiind în ipoteza cazului derogatoriu de la art. 48 alin. 1 lit. a Cod procedură penală., conform căruia competenţa rămâne dobândită instanţei dacă fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu.
• Pentru corecta discernere a prezentei excepţii de necompetenţă, prezintă importanţă fapta imputată inculpatului şi atribuţiile de serviciu, între care trebuie să existe o legătură indisolubilă. 
• Prin chiar construcția acuzației se constată că procurorul a pornit de la ipoteza potrivit căreia pretenția domnului (Bădălău – n.r.), în sensul că ar avea influenţă asupra președintelui Companii Naționale de Investiții, este intrinsec legată de atribuțiile de serviciu ale inculpatului.
• Atribuțiile domnului (Bădălău Niculae – n.r.), prevăzute prin lege, sunt tocmai cele care, în viziunea procurorului, i-ar fi oferit oportunitatea comiterii faptei, respectiv i-ar fi dat posibilitatea de a pretinde a avea influență în fața colaboratorului denunțător (Păsat Dan – n.r.). (…) Fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu și atunci când sunt încălcate dispozițiile legale privitoare la incompatibilităţi sau nedemnităţi ale funcţiei.
• Astfel, atât Parchetul, cât şi Parlamentul României, prin decizia de revocare din funcţie, i-au reproşat domnului (Bădălău – n.r.) folosirea funcţiei în interes personal, contrar obligației sale de demnitate, independență și imparțialitate. 
• Astfel, Parchetul a reţinut că inculpatul (Bădălău Niculae – n.r.) ar fi comis infracţiunea prevăzută de art. 291 în modalitatea mai gravă prevăzută de art. 7 lit. a) din Legea 78/2000, care sancţionează mai sever faptele de luare de mită şi trafic de influenţă săvârşite de către o persoană care exercită o funcţie de demnitate publică, nu care are sau deţine o funcţie de demnitate publică, ori este demnitar public.
• Învederează că inculpatului (Bădălău – n.r.) i s-a imputat acelaşi lucru, respectiv faptul că (…) are influență asupra doamnei (Pătrășconiu Manuela Irina – n.r.), președinta CNI, pentru a o determina să aprobe finanțarea a două proiecte ale Primăriei Bucșani.
• În consecinţă, toate argumentele expuse duc la concluzia că este vorba de ipoteza art. 48 alin. 1 lit. a C.p.p. (…), ceea ce atrage competenţa Judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București și, consecutiv, nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate către judecătorul din cadrul Tribunalului Giurgiu.
• În aceste sens, apreciază că se impune admiterea contestaţiei, desfiinţarea încheierii contestate şi reţinerea cauzei de către Curtea de Apel Bucureşti pentru desfăşurarea procedurii de cameră preliminară”, se arată în încheierea de ședință din data de 17 martie 2025. 

Recomandări

Avantajul strategic al ucrainenilor pe care rușii n-au nicio șansă să-l combată. Interviu cu generalul Virgil Bălăceanu

DNA: Inculpatul a săvârșit faptele în scop personal

Procurorul de ședință a argumentat că acuzaţia adusă lui Niculae Bădălău prin rechizitoriu nu are nicio legătură cu atribuțiile de serviciu care decurg din calitatea sa de vicepreşedinte al Curţii de Conturi:

• „Învederează că infracţiunile de trafic de influenţă şi dare de mită nu au fost săvârşite în legătură cu atribuţiile de serviciu, astfel cum sunt menţionate în fişa postului. 
• Este evident faptul că, în perioada în care inculpatul a avut calitatea de vicepreşedinte al Autorităţii de Audit, respectiv 15.10.2020 – 5.12.2022, actele și solicitările au fost formulate judecătorului de drepturi și libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, însă, după pierderea acestei calităţi, competența a fost apreciată ca fiind în favoarea Tribunalului Giurgiu.
• Precizează că procurorul a analizat competenţa în rechizitoriu, în capitolul 11, din actele de la dosare rezultând clar că acţiunile inculpatului nu au legătură cu atribuţiile de serviciu, fiind săvârşite în scop personal, pentru atribuirea şi derularea unor contracte în ceea ce trebuie o societate de drept privat (…).
• Împrejurarea că, în comiterea faptelor, inculpatul s-a folosit de notorietatea sa, de faptul că se cunoştea ce funcţie are, nu schimbă cu nimic datele problemei întrucât nu sunt îndeplinite în mod expres dispoziţiile art. 48 alin. 1 lit. a şi b C.p.p.
• În ceea ce priveşte faptul că inculpatului i s-a reţinut agravanta a infracţiunii, respectiv art. 7 din Legea nr. 78/2000, învederează că această prevedere se referă strict la competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a cercetat şi a urmări faptele de natură penală cu privire la infracţiunile de corupţie, dar nu determină modificarea competenței în ceea ce privește judecata în fond la cauzei.
• Apreciază că, practic, coruperea funcţionarului de la primărie a fost în legătură cu derularea contractului cu o societate privată, faptele nefiind în legătură şi strictă dependenţă cu atribuţiile de serviciu ale inculpatului.
• În consecinţă, apreciază că nu este incident cazul privind nelegala constituire a completului de judecată de fond în raport de incompatibilitatea invocată, sens în care solicită respingerea excepţiilor ridicate, întrucât nu există motive care să impună trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Giurgiu sau de declinare a competenţei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti”, se arată în documentul citat.

În replică, avocatul fostului baron de Giurgiu a făcut referire la conversaţia în cuprinsul căreia primarul Dan Păsat îi solicită lui Niculae Bădălău să rezolve la CNI cu finanţarea, iar acesta îi răspunde: „Văd la CNI cu ce pot să te ajut, cât mai pot. Eu am o relaţie bună cu Manuela (preşedinta CNI), mai ales că o verific acum”.

• „Procurorul de caz constată că această afirmaţie a inculpatului demonstrează că era în măsură să o determine pe (Pătrășconiu Manuela Irina – n.r.), director general şi preşedinte al Consiliului Naţional de Administrare al CNI, să adopte o anumită conduită profesională. Referitor la susţinerea inculpatului (Bădălău – n.r.), în sensul că «o verific acum», procurorul interpretează că avea posibilitatea să-şi exercite influenţa atribuţiei de verificare a preşedintei CNI. Astfel, este vorba chiar de substanţa excepţiei formulate de către apărare”, a arătat avocatul lui Niculae Bădălău.

Mită de 170.000 de euro pentru alimentarea cu apă

Niculae Bădălău și Elena Matache au fost trimiși în judecată de DNA pe data de 16 decembrie 2022.

 „În zilele de 09 august 2022 și 19 noiembrie 2022, inculpatul Bădălău Niculae, în calitatea menționată mai sus, i-ar fi pretins unui primar de comună să atribuie un anumit contract unei societăți administrate de o rudă a inculpatului.

Contractul viza «Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă potabilă…», fiind estimat la valoarea de 7.071.925 lei fără TVA.

În schimbul acestui «serviciu», inculpatul ar fi promis că va determina o persoană din conducerea Companiei Naționale de Investiții (C.N.I.), asupra căreia a lăsat să se înțeleagă că are influență, să asigure finanțarea a două proiecte depuse la această instituție de primăria respectivă”, arată procurorii DNA.

Practic, Bădălău voia ca reabilitarea rețelei de apă să fie făcută cu aceeași firmă care a construit-o cu un an înainte, iar lucrarea avea deja nevoie de reparații.

• „Inculpatul Bădălău Niculae, prin intermediul celeilalte persoane cercetate în prezenta cauză, i-ar fi oferit primarului mai multe sume de bani pentru ca, în schimb, acesta să efectueze în continuare plățile către firma respectivă, chiar și pentru lucrări neconforme.
• În același context, la data de 19 noiembrie 2022, inculpatul Bădălău Niculae i-ar fi promis primarului remiterea unui procent de 7% (170.000 de euro) din valoarea contractului menționat mai sus, dar și dintr-un viitor contract a cărui atribuire urmărea să o obțină pentru aceeași firmă, de la primăria respectivă.
• Ulterior, în data de 25 noiembrie 2022, prin intermediul aceluiași om de afaceri, inculpatul Bădălău Niculae i-ar fi remis edilului 35.000 de lei, reprezentând o parte din suma de bani promisă în legătură cu contractul în derulare”, mai arată procurorii DNA.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro