Cum va evolua temperatura pe Terra în următorii cinci ani. Valuri de căldură severe, incendii și furtuni extreme, prognozate de specialiștii meteorologi

Recorduri de temperatură

Comparativ cu recordul anterior stabilit în 2023, anul 2024 a fost cu 0,12°C mai cald. Începând cu luna iunie, fiecare lună a anului 2023 a fost mai caldă decât luna corespunzătoare din orice an anterior (1940-2022), iulie și august fiind cele mai calde înregistrate vreodată.

Raportul Organizației Mondiale a Meteorologiei (OMM) reconfirmă acest fapt, setul de date indicând o temperatură medie globală aproape de suprafața estimată la 1,55 °C ± 0,13 °C peste nivelul de referință din perioada 1850-1900. 

Temperaturile aproape de suprafață în 2024 au fost mai ridicate decât media pe termen lung aproape peste tot pe uscat, cu anomalii termice deosebit de mari în regiunile tropicale, America de Nord, Africa de Nord, Europa și părți din Asia.

Iarna 2024-2025, a doua cea mai caldă înregistrată vreodată în Europa

„În perioada 2020-2024, anomaliile pozitive au fost răspândite pe scară largă, cu excepția Pacificului tropical estic și a unor părți din America de Sud, Australia și India. Aceste anomalii au fost cele mai pronunțate la latitudinile înalte din emisfera nordică, în special în Arctica, și au fost, în general, mai mari pe uscat decât pe ocean, cu excepția Pacificului de Nord. Această perioadă a fost marcată de condiții La Niña timp de trei ani consecutivi. De asemenea, recenta iarnă se înscrie în tendința îngrijorătoare de încălzire globală, deoarece temperatura medie în Europa pentru sezonul de iarnă 2024-2025 a fost cu 1,46°C mai ridicată decât cea a perioadei de referință. Acest indicator plasează iarna recent încheiată pe poziția a doua în clasamentul celor mai calde ierni înregistrate vreodată în Europa, la egalitate cu iarna 2015-2016 (cu o diferență foarte mică de 0,01°C). 

Recomandări

Sfaturi înainte de Bacalaureat 2025 de la trei profesori pentru probele la româna, matematică si științe sociale

În același timp, această valoare este doar cu puțin mai mare decât anomalia temperaturii pentru iarna 2022-2023 și 2023-2024 (1,44°C) și cu 1,38°C mai scăzută decât valoarea-record înregistrată în iarna 2019-2020, când temperatura medie a fost cu 2,84°C peste temperatura medie a perioadei de referință”, spune Bogdan Antonescu, cercetător în domeniul meteorologiei și climatologiei. 

Potrivit acestuia, aceste anomalii termice se înscriu într-un context global alarmant, iar recordurile de temperatură vor continua să fie doborâte și efectele (ploi intense, secete, valuri de căldură, topirea gheții) vor fi tot mai vizibile, inclusiv în România. 

Fenomene extreme tot mai dese

Raportul OMM mai arată că, în fiecare an din 2025-2029, temperatura medie globală este prognozată cu 1,2 – 1,9°C peste nivelul preindustrial (1850-1900). Impactul așteptat se referă la mai multe valuri de căldură severe, creșterea cererii de energie pentru răcire, risc crescut de mortalitate asociată căldurii și productivitate agricolă afectată în zonele sensibile la stres termic. De asemenea, sunt 86% șanse ca și cel puțin un an din intervalul 2025-2029 să depășească pragul de 1,5°C, reperul- cheie al Acordului de la Paris, respectiv 70% șanse ca media celor cinci ani să depășească acest prag. 

Recomandări

Șefii PSD, PNL, USR și UDMR nu s-au înțeles la Cotroceni pe taxe și impozite. Ce le-a cerut Nicușor Dan la final

Urmarea va fi creșterea frecvenței, intensității și duratei fenomenelor extreme (ploi torențiale, secete, incendii), a presiunii asupra asiguratorilor și asupra planurilor de adaptare urbană.

Specialiștii în meteorologie mai susțin că există 80% șanse ca unul dintre anii 2025-2029 să fie cel mai cald din istorie (peste recordul din 2024) și chiar 1% șanse ca un an din următorii cinci să atingă +2°C. Această situație va accelera topirea gheții și va afecta semnificativ lanțurile de aprovizionare (agricultură, transport), cu costuri economice mai mari asociate fenomenelor extreme.

Anomalii de căldură în perioada de iarnă

Recomandări

Avantajul strategic al ucrainenilor pe care rușii n-au nicio șansă să-l combată. Interviu cu generalul Virgil Bălăceanu

Raportul OMM mai menționează că modelele de temperatură prognozate pentru perioada 2025-2029, în perioada mai-septembrie, arată o probabilitate ridicată de temperaturi peste media din perioada 1991-2020 aproape peste tot, cu o încălzire accentuată pe uscat în emisfera nordică. Pentru media lunilor noiembrie-martie din următorii cinci ani, previziunile arată că anomaliile calde sunt probabile, de asemenea, aproape peste tot globul, temperaturile terestre prezentând diferențe mai mari decât cele oceanice. 

„Previziunile privind precipitațiile favorizează condiții mai umede decât media la latitudini înalte în emisfera nordică pentru următoarele cinci sezoane de iarnă extinse (noiembrie – martie). Tendința de creștere a precipitațiilor la tropice și la latitudini înalte în comparație cu perioada de referință 1991-2020 și de reducere a precipitațiilor la subtropice, în special în emisfera sudică, este în concordanță cu previziunile privind încălzirea climei”, se mai susține în documentul citat.

Reducerea emisiilor poate stabiliza climatul

Tendința pe termen lung rămâne, susțin autorii raportului, încă sub 1,5 °C. Media pe decenii nu a depășit pentru moment limita Acordului de la Paris, lucru care arată clar, în opinia autorilor raportului, că reducerea emisiilor poate încă stabiliza climatul pe termen lung dacă ritmul de reducere se intensifică rapid.

O altă constatare a meteorologilor este că Arctica se încălzește de ~3,5 ori mai repede. Acest lucru va face ca iernile arctice din perioada 2025-2029 să fie, în medie, cu 2,4°C mai calde decât perioada 1991-2020. „Acest fenomen este un semnal de alarmă pentru stabilitatea circulațiilor atmosferice globale. Impactul așteptat este topirea permafrostului care emite suplimentar metan (un gaz cu efect de seră), creșterea nivelului mărilor sau o posibilă modificare a traiectoriile curenților jet (ceea ce poate aduce episoade extreme de frig sau căldură la latitudini medii)”, se mai menționează în document.

Acordul de la Paris este un tratat în temeiul convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice, care reglementează măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, începând cu anul 2020. Acordul are un obiectiv pe termen lung privind temperatura, respectiv menținerea creșterii temperaturii globale la suprafață cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale. De asemenea, acordul prevede că, de preferință, limita creșterii ar trebui să fie de maximum 1,5°C.

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.