LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2025, turul 1. Prezența la urne în primul tur a fost mai mică decât cea din 2024. Principalele reacții

Victor Ponta a declarat, duminică noaptea, că s-a întâmplat exact ce au zis cei din coaliţie, s-au luptat cu el şi a ajuns Nicuşor Dan în turul 2. El a precizat că vin zile de schimbare şi nu crede că va mai fi foarte mult acest Guvern, iar după 18 mai vor fi nişte vremuri foarte foarte grele pentru toţi românii.

Candidatul AUR la alegerile prezidenţiale, George Simion, are peste 3,8 milioane de voturi, după centralizarea tuturor poceselor verbale de la alegerile de duminică, scorul său fiind 40,96%. Nicuşor Dan a obţinut 20,99% din voturi, în timp ce Crin Antonescu are 20,07%.

Potrivit datelor transmise în timp real de către AEP, au fost centralizate toate procesele verbale de la alegerile de duminică.

Candidatul AUR, George Simion, conduce cu 40,96%, având peste 3,8 milioane de voturi.

Este urmat de Nicuşor Dan, cu 20,99%, respectiv 1.979.711 voturi. Crin Antonescu, cu un scor de 20,07%, şi-a recunoscut înfrângerea.

05 mai - Acum 4 saptamani

05-05-2025

George Simion și Nicușor Dan se vor înfrunta în turul 2 al alegerilor prezidenţiale 2025

Recomandări

Cât de mufat e partidul lui George Simion la „sistem”. Membrii AUR care au scos bani frumoși din afaceri cu statul

George Simion și Nicușor Dan sunt cei doi candidați care se vor lupta pentru funcția de președinte al României în turul 2 al alegerilor prezidențiale din 18 mai, potrivit rezultatelor finale ale alegerilor de duminică, 4 mai.

Sondajul Avangarde pentru ora 21.00 – exit poll arată că George Simion are 31,1%, urmat de Nicușor Dan și Crin Antonescu, ambii cu câte 24,5%. Sondajul făcut la ieșirea de la urne nu include voturile din Diaspora.

George Simion, candidatul AUR la alegerile prezidențiale, a transmis un mesaj pe canalul său de pe social media, în stilul lui Călin Georgescu, înregistrat. „Astăzi poporul român a vorbit. A fost un act de curaj, de solidaritate, îi asigur că încrederea lor nu va fi trădată. Aceasta este victoria celor care nu și-au pierdut speranța, care încă mai cred că România mai este o țară liberă”, a spus George Simion, după primele rezultate ale sondajelor, după închiderea urnelor.

Într-o primă reacție, când privea televizorul amenajat în fața Primăriei Capitalei pe care Antena 3 afișa rezultatele, Nicușor Dan a spus amuzat „Uită-te la fețele lor”, cu referire la membrii PSD-PNL care îl încadrau pe Crin Antonescu în timp ce acesta ținea speech-ul.

Recomandări

Situația de la Salina Praid, în pericol de prăbușire, se complică. Cele trei dileme la care experții internaționali vor răspunde

Victor Ponta a declarat că este convins că „rezultatul final va fi altul”. „Sunt convins că rezultatul final va fi altul. Și încă o dată, un candidat, cu o mică echipă, luptându-se cu ditamai forțele, e o poveste de succes și o să vedeți că va continua această poveste. Ne apucăm de numărat. Sper un singur lucru, să se numere corect, nu am reprezentanți în secțiile de vot, dar am încredere în oamenii de acolo și o să discutăm de mai multe ori în această seară”, a declarat Victor Ponta după exit-poll.

Elena Lasconi s-a declarat „îngrijorată” că românii nu au vrut să răspundă la întrebarea dacă votează cu un „candidat izolaționist sau pro-european”. Candidata la Președinția României a afirmat că „românii au întotdeauna dreptate” și că a arătat că „sistemul poate avea o fisură”.

Potrivit sondajului CURS, pentru ora 20:00, clasamentul în primul tur al alegerilor prezidențiale 2025 este următorul:

Recomandări

Primele tăieri gândite la nivelul Guvernului: voucherele de vacanță, indemnizația de hrană și sporul de antenă la bugetari. Cât s-ar economisi

1. George Simion (AUR) – 33,1%
2. Crin Antonescu (PSD-PNL-UDMR) – 22,9%
3. Nicușor Dan (independent) – 20,9%
4. Victor Ponta (independent) – 14,7%
5. Elena Lasconi (USR) – 4,4%

Potrivit sondajului Avangarde, pentru ora 19:00, clasamentul în primul tur al alegerilor prezidențiale 2025 este următorul:

1. George Simion – 30%
2. Crin Antonescu – 23%
3. Nicușor Dan – 23%
4. Victor Ponta – 15%
5. Elena Lasconi – 4%

Până la ora 19:00 au votat 8,5 milioane de alegători, adică 47,21% din numărul celor înscriși în listele electorale. Anul trecut, la aceeași oră, prezența era de 49%.

Primele rezultate exit-poll vor fi difuzate la ora 21.00 și vor conține cifrele de la ora 19.00, fără voturile din Diaspora. Sondajele făcute la ieșirea de la urne vor fi urmate imediat de rezultatele oficiale, afișate în timp real pe site-ul BEC.

Ilfov a devenit primul județ din România care a depășit pragul de 50% prezență la vot la alegerile prezidențiale 2025. Potrivit datelor oficiale furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), la ora 17:30, prezența în Ilfov a ajuns la 50,43%, marcând astfel un record național în acest tur de scrutin. 

Gazetarul Cristian Tudor Popescu a compus un mesaj formulat cu atenție, cu doar câteva ore înaintea rezultatelor parțiale la primul tur al alegerilor prezidențiale 2025: „România europeană rezistă: năpârca cu ochelari s-a lovit cu botul de zid”.

Citește pe Libertatea ce a vrut să zică CTP!

Până la ora 18.00, au votat 7,8 milioane dintre alegători, reprezentând 43,37%. La alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, prezența la urne, la aceeaşi oră, a fost de 45,85%, respectiv de 8,2 milioane de voturi.

Candidatul la președinție Sebastian Constantin Popescu s-a plâns că a fost împiedicat să voteze în București. „Încerc acum, ei sunt în ședință, am sunat la Biroul Electoral Central și le-am spus: dacă nu rezolvă, o să mă duc eu peste ei. Să întrerupă ședința, pentru că sunt un candidat la funcția de președinte al României căruia îi este interzis, în acest moment, să voteze, să-și exprime votul, de către niște oameni care nu știu legea”, a spus el.

BEC a replicat că exercitarea dreptului de vot se face numai în condițiile legii, care prevede în mod clar: „Alegătorul cu domiciliul sau reședința în municipiul București nu își poate exercita dreptul de vot la o secție de votare situată în alt sector al municipiului București decât cel în care are domiciliul sau reședința, dar își poate exercita dreptul de vot la orice secție de votare aflată în alt județ, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară”.

Până la ora 16:00 au votat 6.461.593 de alegători, reprezentând 35,92% din numărul celor înscriși în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

În noiembrie 2024, la primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie, prezența a fost de 36,76%.

Candidatul la prezidențiale Victor Ponta „a luat decizia spontan de a vota la sectia 311 Corbi” din județul Argeș, a transmis echipa sa de campanie.

Până la ora 14:00 au votat, duminică, la primul tur al alegerilor prezidențiale, 5.154.024 de alegători, reprezentând 28,65% din numărul celor înscriși în listele electorale, potrivit datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă, relatează Agerpres.

Din cei 5.154.024 de alegători, 4.524.978 au votat în țară, adică 25,16 %, iar 629.046 au votat în străinătate, respectiv 624.940 pe liste suplimentare și 4.106 prin corespondență.

Votul în diaspora se desfășoară începând de vineri (ora locală 7:00), până duminică la ora 21:00 (ora României).

Instituții publice și candidați la alegerile prezidențiale au fost atacate cibernetic duminică, în ziua votului. Potrivit informațiilor care circulă pe rețelele de socializare, în spatele atacului s-ar afla o grupare pro-Kremlin.

Prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale, la secţiile de vot din ţară este de 16,75 % la ora 12.00, la cinci ore de la deschiderea urnelor. Prezenţa la vot, luând în calcul şi votul din străinătate, este 19,54 %. În noiembrie 2024, la aceeaşi oră, prezenţa la vot în ţară a fost 16,47%.

În ţară au votat în total, până la ora 12..00, 3.012.569 de persoane, prezenţa fiind 16,75%: 1.711.093 în urban şi 1.301.476 în mediul rural.

În Bucureşti, prezenţa este 16,78 %.

Prezenţa la vot luând în calcul şi votul din străinătate este 19,54 %.

În străinătate, numărul total al votanţilor a ajuns la 502.955, în toamna anului trecut fiind 302.311.

Turul 1 al alegerilor prezidențiale din România a fost prilej pentru eurodeputata Diana Iovanovici-Șoșoacă să facă scandal la o secție de votare din București.

Îmbrăcată în ie tradițională și însoțită de cățelul ei, Pufi, Șoșoacă a acuzat că alegerile sunt ilegale. Ea a refuzat să intre în cabina de vot și a completat buletinul de vot chiar pe urna electorală.

În Dâmboviţa, la Moreni, un bărbat nemulţumit că pe buletinul de vot nu se afla numele candidatului pe care îl susţinea a ieşit din cabină, a rupt buletinul şi l-a aruncat pe masa comisiei electorale. El este cercetat acum pentru distrugere de înscrisuri.

Fostul președinte Klaus Iohannis a votat duminică la Sibiu pentru alegerea succesorului său. Iohannis a mers la urne însoțit de soția sa, Carmen.

După ce și-a exercitat dreptul de vot, Iohannis a făcut o declarație scurtă, din doar două propoziții.

Premierul Marcel Ciolacu a spus că a votat la alegerile prezidențiale de duminică pentru ca România să meargă înainte, precizând că nu ne permitem o criză politică care ar duce la haos și incapacitate de plată.

Fostul preşedinte Traian Băsescu a afirmat că votul de duminică este foarte important, iar România are nevoie de o schimbare. Fostul șef de stat a spus că nu mai putem continua în formula politică actuală.

Elena Lasconi, candidata USR la alegerile prezidențiale, s-a prezentat duminică la urne, într-o secție de vot din Capitală. Aceasta a vorbit despre importanța votului, marcând astfel prima sa apariție publică după controversa legată de presupusele fotografii modificate.

În declarația sa, Lasconi a subliniat mai multe aspecte importante pentru societatea românească.

Candidata USR a mai spus: „Am votat cu credința că nicio femeie care are îndrăzneala să se apere nu va mai fi catalogată isterică. Am votat cu credința că orice om din țara asta va vedea că hoții ajung la pușcărie

În ţară au votat în total, până la ora 10.00, 1.399.571 de persoane, prezenţa fiind 7,78%: 774.092 în urban şi 625.479 în mediul rural. În Bucureşti, prezenţa este 7,37% %

Prezenţa la vot luând în calcul şi votul din străinătate este 10,14 %. În străinătate, numărul total al votanţilor a ajuns la 425.018, în toamna anului trecut fiind 237.454.

Crin Antonescu, candidatul alianței „România, înainte!”, a votat duminică dimineață alături de soția sa, Adina Vălean, și fiica sa, Irina Antonescu, la Școala Gimnazială 12 din București.

El a subliniat „prezența masivă” la vot, atât în țară cât și în diaspora, afirmând: „Este o zi frumoasă și importantă. Mă bucur să văd că, din primele indicii, avem o prezență record la vot, atât în diaspora, cât și în România. Acest lucru va oferi legitimitate și forță viitorului președinte.

Nicușor Dan, candidat independent, a votat duminică la alegerile prezidențiale în jurul orei 8.30. Primarul Capitalei a spus că votul său este pentru mulți oameni tăcuți, cinstiți, muncitori pe care nu i-a reprezentat nimeni până acum. El a votat împreună cu partenera sa.

Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, și-a exercitat dreptul de vot duminică la Școala Gimnazială nr. 150, subliniind importanța acestor alegeri.

Bolojan a evidențiat contextul complex actual și rolul crucial al viitorului președinte în stabilirea direcțiilor de politică externă și de apărare.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) susține că are semnale multiple de fraudă electorală și cere intervenția OSCE. Formațiunea vorbește despre cereri suspecte pentru urna mobilă, inclusiv în numele unor persoane decedate, scrie News.ro.

Românii sunt chemați la urne, duminică, 4 mai, să-și aleagă un nou preşedinte, la şase luni după ce prima încercare s-a încheiat cu scandal şi confuzie, comentează BBC.

Rezultatul este aşteptat cu nervozitate în capitalele europene, la Washington, Kiev şi Moscova, remarcă BBC. România este o rută importantă de tranzit pentru sistemele de armament şi muniţie către Ucraina.

De asemenea, România are un scut american antirachetă la Deveselu şi trei baze aeriene importante din care NATO efectuează misiuni de poliţie aeriană până la graniţa dintre Ucraina şi Republica Moldova şi deasupra Mării Negre.

Liderul AUR, George Simion, a spus, duminică dimineață, că a votat la alegerile prezidențiale cu Călin Georgescu, fostul candidat independent la alegerile din noiembrie, cu care a și venit la urme, la o școală din Mogoșoaia. În prezent, Călin Georgescu nu este pe lista de candidați.

Conform datelor Autorității Electorale Permanente, ținând cont de numărul de alegători români poseseori de pașaport, în mai multe state din lume, o singură persoană cu cetățenie română are dreptul să meargă la urne pe 4 mai.

Românii se întorc duminică la urne pentru alegerile prezidențiale, la cinci luni după anularea primului tur. Extrema dreaptă ar putea obține o nouă victorie, relatează AFP.

La ora 07:00 s-au deschis urnele pentru turul 1 al alegerilor prezidențiale din România, iar unul dintre cei 11 candidați a fost prezent din primul minut la secția sa de votare.

Este vorba despre candidatul PUSL la alegerile prezidenţiale, Lavinia Şandru, care şi-a exprimat opţiunea de vot duminică dimineaţă, la puţin timp după deschiderea secţiilor de votare din ţară, afirmând că a „votat împotriva celor care au furat viitorul copiilor noştri”.

67.802 de români au votat în Italia şi aproape 52.000 în Spania. În R. Moldova au votat 33.603.

În Marea Britanie au votat 66.244 de alegători.

Procesul de votare a început joi seară, la ora României 22.00, cu deschiderea unicei secţii de votare din Noua Zeelandă, de la Auckland.

Votarea continuă în străinătate până duminică, la ora României 21.00, şi poate fi eventual prelungită până la 23.59, dacă sunt cozi la secţiile de votare în momentul în care în România este ora 21.00.

Peste 398.000 de persoane au votat la secţiile din afara ţării, în cadrul scrutinului pentru alegerea preşedintelui, până duminică, la ora 06.00. Acestora li se adaugă 4.106 votanţi pe liste de corespondenţă, astfel că totalul este peste 400.000.

Anul trecut, până la aceeaşi oră, votaseră 218.604 persoane, cărora li se adăugau 4.227 de votanţi prin corespondenţă, totalul fiind 222.831.

Datele AEP arrată că, până duminică, la ora 06.00, au votat  în afara ţării 398.223 alegători, cărora  li se adaugă 4.106 votanţi pe liste de corespondenţă, astfel că totalul este 402.329.

La alegerile din 24 noiembrie 2024, până la aceeaşi oră, votaseră 218.604  persoane, cărora li se adăugau 4.227 de votanţi prin corespondenţă, totalul fiind 222.831.

România a început să voteze în această dimineață, la ora 07:00. Aproape 18 milioane de români sunt așteptați la urne în țară pentru a-și alege candidatul care va merge în finala prezidențială.

Conform AEP, până la ora 22.00, au votat aproape 390.000 de alegători din stăinătate. Acestora li se adaugă 4.106 votanţi pe liste de corespondenţă, astfel că totalul este de 394.000. Anul trecut votaseră 218.518 de persoane. Se observă că, dacă azi la amiază numărul alegătorilor a fost de două ori mai mare decât cel din 2024, între timp diferența s-a redus semnificativ.

Peste 378.000 de alegători au votat în Diaspora până la ora 21:00. Numărul include voturile prin corespondență. Cei mai mulți au votat în Italia – 65.650, Germania – 60.729, Marea Britanie – 58.813, Spania – 49.373, Republica Moldova – 33.602, Franța – 18.310 cetățeni români. În SUA au votat 4.445 de români, iar în Canada – 3.907.

Peste 322.000 de alegători s-au prezentat la urne în străinătate până la ora 19.00. Lor li se adaugă cei 4.106 votanţi pe liste de corespondenţă, astfel că totalul depăşeşte 325.000. Spre comparație, anul trecut, până la aceeași oră, votaseră în total 180.000 de oameni. Se observă că prezența sporește, numai că ritmul de creștere încetinește.

Premierul Marcel Ciolacu l-a primit la Palatul Victoria pe vicepreședintele Comisiei Federale pentru Alegeri din SUA, James Trainor, trimisul lui Donald Trump la București pentru a supraveghea alegerile prezidențiale. A fost prezent și Dragoș Sprînceană.

Citește detalii: Controversatul Dragoș Sprînceană a venit în România. Ce rol joacă trimisul lui Marcel Ciolacu în SUA

Ministerul de Externe a transmis că afirmațiile privind organizarea deficitară a alegerilor în străinătate sunt false și „încercări grave și flagrante de manipulare a alegătorilor români”, care nu fac altceva decât „să genereze neîncredere și ostilitate”. Totodată, MAE a spus că românii din Diaspora votează în bune condiții și că dacă au existat probleme au fost rezolvate.

Peste 246.000 de persoane au votat la secţiile din afara ţării până la ora 16.00. Lor li se adaugă 4.106 votanţi pe liste de corespondenţă, astfel că totalul depăşeşte 250.000. Anul trecut, până la aceeaşi oră, votaseră în total 125.000 de oameni. Practic, prezența la vot e dublă față de noiembrie 2024.

Crin Antonescu a avut o întâlnire cu James E. Trainor, vicepreședintele Comisiei Federale pentru Alegeri din SUA, trimis pentru a observa alegerile din România. La discuții a participat și ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Citește și: Crin Antonescu s-a întâlnit cu trimisul lui Donald Trump. Pe cine a refuzat americanul să vadă

Biroul Electoral Central a transmis că informația lansată în spațiul public, potrivit căreia activitatea sa a fost perturbată din cauza blocării unor conturi pe rețelele sociale, este falsă. „Totodată, aducem la cunoștința publicului faptul că Biroul Electoral Central îşi continuă activitatea fără întreruperi”, a precizat BEC.

O dezinformare recent propagată pe TikTok de către susținătorii unui candidat la alegerile prezidențiale susține că acesta poate câștiga din primul tur, dacă revendică peste 50% din voturile exprimate. Acest lucru este, însă, cât se poate de fals.

Legea nr. 370/2004 specifică însă altceva.

Peste 200.000 de persoane au votat la secţiile din afara ţării, în cadrul scrutinului pentru alegerea preşedintelui, până sâmbătă, la ora 14.00. Acestora li se adaugă 4.106 votanţi pe liste de corespondenţă, astfel că totalul este 205.190.

Anul trecut, până la aceeaşi oră, votaseră 88.785 de persoane, cărora li se adăugau 4.227 de votanţi prin corespondenţă, totalul fiind 93.012.

Conform AEP,  până sâmbătă, la ora 14.00, au votat 201.084 de alegători din stăinătate. Acestora li se adaugă 4.106 votanţi pe liste de corespondenţă, astfel că totalul este 205.190.

în Italia au votat aproape 33.000, în Spania – peste 26.000, în Germania – peste 31.000, în . Moldova – peste 23.000, în Marea Britanie – aproape 30.000.

Datele AEP arată că,  până sâmbătă, la ora 12.00, au votat 157.404 de alegători din stăinătate.  Acestora li se adaugă 4.106 votanţi pe liste de corespondenţă, astfel că totalul celor care și-au exprimat dreptul de vot este 161.510.

La alegerile din 24 noiembrie 2024, până sâmbătă, la ora 12.00, au votat 61.685 de persoane, cărora li se adăugau 4.227 de votanţi prin corespondenţă, totalul fiind 66.012.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) face un apel important către mass-media în contextul alegerilor prezidențiale din România.

Instituția solicită ca, în ziua votării, să nu fie prezentate sondaje realizate la ieșirea de la urne înainte de încheierea procesului electoral.

Conform AEP, această solicitare se bazează pe prevederile Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României. Articolul 39, alineatul (5) al acestei legi interzice explicit prezentarea sondajelor de ieșire înainte de închiderea urnelor.

În aceste condiții, primele exit-poll-uri vor putea fi prezentate, în mod legal, atât de televiziuni cât și de instituții online de presă, de la ora 21:00, ora la care se închid urnele în România pentru turul 1 al alegerilor prezidențiale 2025.

Peste 127.000 de persoane au votat la secţiile din afara ţării, în cadrul scrutinului pentru alegerea preşedintelui, până sâmbătă, la ora 10.00.

Acestora li se adaugă 4.106 votanţi pe liste de corespondenţă, astfel că totalul este 132.029.

Anul trecut, până la aceeaşi oră, votaseră 46.459 persoane, cărora li se adăugau 4.227 de votanţi prin corespondenţă, totalul fiind 50.686.

Potrivit AEP,  până sâmbătă, la ora 10.00, au votat în afara ţării 127.923 de  persoane  Acestora li se adaugă 4.106 votanţi pe liste de corespondenţă, astfel că totalul este 132.029..

La alegerile din 24 noiembrie 2024, până sâmbătă, la ora 10.00, au votat  46.459 persoane, cărora li se adăugau 4.227 de votanţi prin corespondenţă, totalul fiind 50.686.

Campania electorală, care a început pe 4 aprilie, s-a încheiat sâmbătă, la ora 07:00. 11 candidați se află în cursa pentru fotoliul de la Cotroceni pentru următorii cinci ani.

Patru independenți și șapte reprezentanți ai unor partide și alianțe au avut la dispoziție 30 de zile pentru a convinge electoratul că merită să le acorde încrederea.

Potrivit Biroului Electoral Central, este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale.

Prin continuarea propagandei electorale se înțelege:

• afișarea, lansarea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea și/sau difuzarea de materiale publicitare politice (materiale de propagandă electorală) de orice tip care se referă la alegerile pentru președintele României;

• difuzarea de mesaje electorale care se referă la alegerile prezidențiale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate;

• sfătuirea alegătorilor să voteze sau să nu voteze anumiți candidați.

Totodată, după încheierea campaniei electorale, menținerea conținutului cu caracter electoral care a fost publicat pe durata campaniei pe pagini de internet și pe platforme online de socializare și care rămân afișate pe respectivele pagini sau aplicații, fără a fi promovate, nu constituie acțiune de continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei electorale, cu excepția versiunii respectivului material care a fost redistribuită ulterior încheierii campaniei, arată Agerpres.

Se interzice acordarea unor beneficii pentru participarea la vot

În perioada cuprinsă între momentul încheierii campaniei electorale și până la încheierea votării, organizatorii evenimentelor de orice gen și participanții la acestea nu pot derula acțiuni de propagandă electorală.

Totodată, transmiterea către utilizatori a mesajelor de tip text sau audio-video prin care se urmărește influențarea opțiunii privind exercitarea dreptului de vot se califică ca fiind o acțiune de continuare a propagandei electorale după încheierea acesteia.

De asemenea, este interzisă acordarea sau formularea promisiunii de acordare a unor beneficii și recompense de orice fel pentru participarea la vot sau pentru manifestarea unei anumite opțiuni de vot, precizează BEC.

În preziua și în ziua votării, îndepărtarea materialelor publicitare politice din clădirea sediului secției de votare din țară va fi dispusă de președintele biroului electoral al secției și va fi dusă la îndeplinire de persoanele desemnate de primar, de îndată.

Peste 116.000 persoane au votat la secţiile din afara ţării, în cadrul alegerilor preziidențiale, până sâmbătă, la ora 06.00. 4.106 români au votat pe liste de corespondenţă, astfel că totalul este 120.760.

Anul trecut, până la aceeaşi oră, votaseră 41.401 persoane, cărora li se adăugau 4.227 de votanţi prin corespondenţă, totalul fiind 45.628.

Potrivit datelor transmise în timp real de către Autoritatea Electorală Permanentă, până  sâmbătă, la ora 06.00, au votat în afara ţării 116.654 de alegători. Acestora li se adaugă 4.106 votanţi pe liste de corespondenţă, astfel că totalul este 120.760.

Până vineri, la ora 23.30, 118.370 de români și-au exprimat opțiunea de vot pentru Alegerile prezidențiale, în secțiile din străinătate, potrivit AEP. Cei mai mulți au fost din Marea Britanie, 18.851, urmați de cei din Italia, 18.529 și de cei din Germania, 17.150.

O delegație din Statele Unite ale Americii a ajuns, vineri, 2 mai, la București pentru a monitoriza alegerile de duminică, 4 mai. Delegația este condusă de avocatul James E. Trainor, vicepreședinte al Comisiei Electorale Federale, care a declarat, la sosire, că a analizat documentele pe baza cărora au fost anulate alegerile și a remarcat existența numeroaselor dovezi privind posibile interferențe externe.

În Franța sunt organizate 69 de secții de votare pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, un număr record pentru acest proces electoral. „Este vorba despre 69 de secții organizate în total, sunt 68 în Franța și o secție la Monaco, o secție în plus față de exercițiul electoral de anul trecut”, a transmis Ioana Bivolaru, ambasadoarea României în Franţa. Cele mai multe secții de votare, 46, sunt în circumscripția Consulatului general al României de la Paris. În regiunea pariziană sunt 25 de secții de votare. Alte secții sunt organizate în multe alte regiuni ale Franței unde sunt comunități importante de români, inclusiv în Corsica.

Până la ora 21.30, 109.395 de români și-au exprimat opțiunea de vot pentru Alegerile prezidențiale vineri, în secțiile din străinătate, potrivit AEP. Cei mai mulți au fost din Italia, 17.783, urmați de cei din Germania, 16.344 și de cei din Spania, 14.970.

În Italia sunt deschise 161 secții de votare, cele mai multe din diaspora. Până vineri, 2 mai, la ora României 18.50, în secțiile din Italia sunt cele mai mule voturi exprimate de românii din diaspora, aproape 13.000. La Consulatul României din Roma au fost amenajate 3 secții. Sunt cele mai frecventate secții de votare din Italia pentru că se află într-o zonă de tranzit și este foarte ușor de ajuns cu mijloacele transport.

Maia Sandu a lansat un apel către românii cu drept de vot din Republica Moldova să se prezinte la urne pentru alegerile prezidențiale din România, care se vor desfășura în perioada 2-4 mai.

Cu 64 de secții de votare disponibile, Sandu a subliniat că democrația implică participarea activă și că fiecare vot poate influența viitorul României. Ea a subliniat importanța unei Românii democratice și europene, considerând-o un partener de încredere pentru Moldova.

Expert Forum, parte a Coaliției Vot Corect, anunță că românii vor avea la dispoziție un centru de informare și asistență electorală pentru alegerile prezidențiale din 4 mai 2025.

Centrul poate fi contactat la 0800 460 002 (gratuit din România) sau 0318.222.800 (din străinătate) și va funcționa pe 3 mai (10:00-21:00) și 4 mai (7:00-22:00).

Alegătorii pot semnala nereguli și găsi informații utile pe platforma www.votcorect.ro.

Aproape 600 de observatori acreditați vor monitoriza procesul de votare în țară și străinătate folosind aplicația Vote Monitor.

Concluziile campaniei vor fi prezentate luni, 5 mai.

Până vineri la prânz, zeci de mii de români din diaspora au votat pentru alegerea președintelui României. Conform datelor transmise în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP),  până la ora 14:45, votaseră deja peste 44.000 de români în secțiile de votare din străinătate. Cei mai mulți alegători care și-au exprimat votul pentru alegerile prezidențiale 2025 au fost din Italia, Republica Moldova, Spania, Germania și Marea Britanie. Peste 40.000 de români au votat în cele 966 de secții de votare din diaspora pe liste suplimentare, în timp ce 4.106 au votat prin corespondență. Procesul de votare în străinătate a început joi seară, 1 mai, la ora României 22.00, cu deschiderea primei secții de votare în Auckland, Noua Zeelandă.

Secțiile de votare din țară sunt deschise duminică 4 mai între orele 7:00 și 21:00, iar în străinătate votul începe din 2 mai, continuând până duminică.

În total, vor fi organizate 18.979 de secții de votare în România și 965 în diaspora pentru Alegerile prezidențiale din 2025, potrivit Autorității Electorale Permanente.

De altfel, prima secție de votare la alegerile prezidențiale 2025 s-a deschis joi, 1 mai. Românii aflați în Noua Zeelandă au putut merge să-și exprime votul încă de joi, 1 mai, când la 22.00, ora României, s-a deschis secția din Auckland.

„Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) aduce la cunoștința publicului faptul că începând de mâine, 1 mai a.c., procedura de vot pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 va începe în străinătate odată cu deschiderea secției de votare din Auckland, Noua Zeelandă (la ora 22.00, ora României)”, a transmis AEP, pe 30 aprilie.

În străinătate vor fi organizate 965 de secții de votare. Acestea vor fi deschise timp de trei zile pentru fiecare tur de scrutin:

• în duminica alegerilor, dar și în vinerea și sâmbăta de dinainte (2, 3 şi 4 mai 2025, respectiv 16, 17 şi 18 mai 2025).
• Vineri, 2 mai și 16 mai 2025: votarea va începe la ora locală 7.00 și se va încheia la ora locală 21.00;
• Sâmbătă, 3 mai și 17 mai: votarea va începe la ora locală 7.00 și se va încheia la ora locală 21.00; 
• Duminică, 4 mai și 18 mai: votarea va începe la ora locală 7.00 și se va încheia la ora 21.00, ora României. 

Exista posibilitatea ca programul să fie prelungit până cel mai târziu la ora 23.59, dacă există alegători la rând, în fața secției de votare.

Alegerile prezidențiale din 2024, anulate de CCR

Alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 au loc după primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, câștigat de Călin Georgescu, a fost anulat de Curtea Constituțională a României. 

Atunci, Călin Georgescu (independent) și Elena Lasconi (USR) au obținut cele mai multe voturi, calificându-se în turul 2. Surprinzător, Marcel Ciolacu, premierul și președintele PSD, deși era favoritul sondajelor, a ieșit pe locul 3. 

Curtea Constituțională a anulat însă pe 6 decembrie primul tur al prezidențialelor, în urma documentelor prezentate de serviciile secrete în ședința CSAT și desecretizate apoi de fostul președinte, Klaus Iohannis. 

Documentele arătau cum a fost sprijinit Călin Georgescu în campania electorală, prin finanțări dubioase și promovări suspecte pe TikTok pentru creșterea rapidă a popularității. 

Totodată, documentele SRI și SIE au arătat și ingerința Rusiei în procesul electoral.

Mai mult decât atât,  CCR l-a interzis pe Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 2025. Pe 9 martie, Biroul Electoral Central i-a invalidat candidatura, iar Curtea Constituțională era ultima instanță la care putea apela.

Apoi, pe 11 martie, candidatul prorus a pierdut și ultima șansă, după ce Curtea Constituțională i-a respins contestația depusă. 

Cine sunt cei 11 candidați aflați în cursa pentru Cotroceni

Printre candidații înscriși în cursa pentru funcția supremă în stat se numără nume importante din scena politică, iar fiecare propune o viziune diferită pentru viitorul României.

La alegerile prezidențiale 2025, în primul tur, s-au înscris 11 candidați în cursa pentru Palatul Cotroceni.

Ordinea candidaților pe buletinul de vot la Alegerile prezidențiale din 2025, stabilită de Biroul Electoral Central (BEC), prin tragere la sorți, este următoarea:

• poziţia 1 – George Nicolae Simion (Alianţa pentru Unirea Românilor) 
• poziţia 2 – George Crin Laurenţiu Antonescu (Alianţa Electorală România Înainte) 
• poziţia 3 – Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvaţi România) 
• poziţia 4 – Cristian Vasile Terheş (Partidul Naţional Conservator Român) 
• poziţia 5 – Marcela Lavinia Şandru (Partidul Umanist Social Liberal) 
• poziţia 6 – Victor Viorel Ponta (candidat independent) 
• poziţia 7 – Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie) 
• poziţia 8 – Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale) 
• poziţia 9 – John-Ion Banu-Muscel (candidat independent) 
• poziţia 10 – Petru Daniel Funeriu (candidat independent) 
• poziţia 11 – Nicuşor-Daniel Dan (candidat independent).

Competiția este strânsă între patru candidați, potrivit sondajelor de opinie: George Simion, Crin Antonescu, Nicușor Dan și Victor Ponta, iar participarea la vot este așteptată să fie ridicată, având în vedere miza mare.

Ultimii președinți ai României

România este condusă acum de Ilie Bolojan, după ce Klaus Iohannis, ultimul președinte al României  a demisionat în februarie 2025.

Președintele Klaus Iohannis și-a încheiat oficial mandatul printr-o demisie fără precedent în politica românească, pentru un șef de stat, pe 12 februarie 2025.

Decizia sa a venit în contextul procedurii de suspendare inițiate împotriva sa. Ilie Bolojan, fost președinte PNL și al Senatului, a preluat funcția de președinte interimar al României până la alegerile prezidențiale din luna mai.

Începând din 1965 și până în 1989, România a fost condusă de dictatorul Nicolae Ceaușescu. El a fost executat pe 25 decembrie 1989, la Târgoviște, alături de soția sa, Elena Ceaușescu, după un proces sumar. Decizia a fost luată de cei care au preluat puterea, printre care viitorul președinte Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu. 

După Revoluția din 1989, România a organizat opt alegeri prezidențiale, în urma cărora au fost aleși patru președinți: Ion Iliescu (trei mandate), Emil Constantinescu (un mandat), Traian Băsescu (două mandate) și Klaus Iohannis (două mandate).

Românii vor alege în mai 2025 un nou lider, care va conduce țara pentru următorii cinci ani.