Violența din spatele lui Simion. Ce alegi când votezi cu „protejatul mai tânăr”?

Ce e în spatele lui Simoon? Violență. Prostia, lipsa de educație nu mă deranjează, e peste tot. Știu oameni needucați mai deștepți decât unii cu diplome, știu proști mai buni la inimă decât unii de fac paradă de filantropie. Problema e cu un tip violent de revendicare specific și lui Simion, și multor altora ca el.

Violența din spatele lui Simion are mai multe surse, e violența din societatea românească sub diverse forme. Ce e mai rău e că ele sunt vechi și tolerate.

Cea despre care se vorbește cel mai mult e o violență pe care o găsim în toate taberele politice. Probabil o să vă surprindă. E violența patronală. Mitul antreprenorului, adulat și astăzi de toți politicienii, are în spate un monstru. E violența acelei vorbe „vezi că mai așteaptă 100 la poartă dacă nu-ți convine”. 

Nu s-a făcut un raport adevărat despre violența asupra muncii în România ultimelor decenii. Dar a fost violență de toate felurile, fizică, verbală, economică. O știu și cei din diaspora (doamne, ce istorii de țepe, abuz s-au strâns de-a lungul vremii!). O știu și cei de acasă.

Peste toate aceste realități s-a ridicat PATRONUL. El e și idolul noilor vedete de tip Georgescu-Simion. E acel patronaș care a ciupit ba un fond european, ba o subvenție, ba cu muncă la negru, ba un contract la stat, dar care se simte nedreptățit.

Recomandări

Fostul diplomat, actor și jurnalist Andrei Magheru a fost declarat colaborator al Securității comuniste. Cum își turna „Radu Manoliu” colegii

Amenințarea cu moartea „antreprenorială”

Până să vină neofasciști care să amenințe direct oameni cu moartea, cum se întâmplă zilele astea, să știți că au existat și amenințări de la „antreprenori” eroi. Vă dau exemplul personal. Acum fix zece ani, un nene antreprenor din Brașov i-a trimis mesaj soției mele că o să mă împuște. Preciza și felul pistolului. 

Nu am reclamat la poliție, doar am anunțat pe Facebook, mai primisem din astea și urăsc autoeroizările. Mai interesant e ce-l deranja pe domnul antreprenor: faptul că ceream mărirea salariului minim! N-a sărit cineva să se revolte atunci, în afară de prieteni. Și a mai fost cineva: regretatul Andrei Gheorghe a sărit imediat în apărare, omul ăla chiar știa ce e aia solidaritate de presă, deși ne despărțeau multe convingeri.

De unde vine, deci, treaba cu violența publică, ca să nu ziceți că nu știți ce ați votat? Vine și din această violență economică băgată sub preș, fix din violența împotriva angajaților. Mulți angajați sunt acum vrăjiți de discursul ăsta războinic, uitând că ei sunt deja principalele victime. 

Diaspora urlă și ea că vrea dreptate pentru patroni, cum vor Simion și Georgescu, uitând și ei că de patroni au fugit de aici, mai mult decât de pesedei și penelei furăcioși. Dacă nu înțelegem că trebuie să ne educăm patronii, prin protest, sindicalizare, negociere clară și dură, atunci astea-s adevăratele semințe ale fascismului. E cum a zis un bogătan american acum vreun secol: „o să angajez jumătate să bată cealaltă jumătate” – ăștia sunt Simion.

Recomandări

Anunțul despre taxe și impozite făcut după 5 ore de negocieri între PSD, PNL, UDMR și USR, fără Nicușor Dan

Cultul antreprenorului produce egoismul feroce, lipsa coeziunii sociale minime, astea sunt marile realizări ale ultimelor decenii. Închiși fiecare în casă, în familia lui, în cuibul lui, aici e pericolul.

Mă bucur ca s-a mai activat lumea, că a devenit sensibilă la fascism, dar să știți, cu treburile astea se luptă-n fiecare zi, nu o dată la cinci ani cu ștampila.

Violența economică e completată de violență sexistă, de violență ghetoizată de tip interlop – fix prin orașele mici, în rural sunt unii care bat și împușcă și nu pățesc nimic. Poliția și-a făcut o religie din a nu se autosesiza. Mor femei bătute care au contactat poliția de nenumărate ori, se comit crime demonstrative, se aplică pedepse fizice. Astea nu-s noi, sunt vechi și lăsate să crească.

Iar peste toate se adaugă acum violența simbolică. Fiindcă am lăsat să se umfle, pe bani publici, sute de bule legionare, adoratori ai istoriei abuzului. Sub umbrela anticomunistă, ei au oferit cele mai mari fantasme tinerimii, iluzii patriotice cu steroizi, crypto și bătăi în cușcă. Am lucrat la variante alternative de speranță? Nu.

Recomandări

Bătăușii în uniformă de la Secția 16 cer ajutorul CCR. Apărarea: „Circumstanța agravantă a infracțiunii de lipsire de libertate nu se referă la polițiști”

Spatele lui Simion

În spatele lui Georgescu și al lui Simion s-au strâns cohorte de oameni de sistem care sunt antisistem. Aceasta rămâne principala „harneală”, cum numea Micutzu vrăjeala de tip Simion, cu care e hipnotizat poporul georgist.

Unii chiar se amuză cu fascisme motocicliste și cu pensionari securiști sau militari care vor și mai mulți bani de la stat. Știu că nu mai am ce convinge în acea zonă. Dar mesajul meu e pentru cei nehotărâți care nu-l suportă pe Nicușor Dan și ar putea lua-o, de nervi, în direcția cealaltă.

Mai întâi, vedem o lume a presei care repetă scenariul antisistem care a stat și la facerea unui Georgescu: Anca Alexandrescu, Marius Tucă, Robert Turcescu. Toți au dus-o excelent în sistemele precedente, plini de bani, de funcții la cel mai înalt nivel. Lupta lor cu sistemul e trezirea din frustrare, au stat nebăgați în seamă tot din vina lor și acum au pus mâna pe mina de audiență și clicuri.

Apoi, ce e mult mai grav, e că Simion și-a reapropiat un Georgescu plin de prieteni de prin tot felul de cuiburi neolegionare. Aceasta nu e o poveste. Dacă aia cu rușii și intervenția externă rămâne o chestie fără dovezi palpabile (apropo, pe ăia de la SRI și SIE văd că nu-i audiază nimeni să afle poporul clar de ce s-a anulat o rundă de alegeri), faptul că lângă Georgescu am avut Potra și Sechila, și alți până deunăzi necunoscuți care au supt bani, fonduri de la stat ca să-și ridice cultul neolegionar, asta e o certitudine. Și, dacă vi se pare doar o prosteală, v-o spun eu că nu e.

Fascistoizii din spatele lui Georgescu nu au decât un singur gând: cum să „le-o tragă” adversarilor, amenință ziariști, oameni publici, fac liste (unii nicușoriști o fac și ei, că atât îi duce capul). Dar ei vor „pace”. De altfel, gândiți-vă că, la ce criză economică se arată, agresarea „sorosistilor”, „neomarxiștilor” va deveni principala diversiune când nu vor avea bani de pensii.

Georgescu a ieșit într-un interviu la Marius Tucă să-l susțină pe Simion, fără să-l numească. L-a desemnat cu „protejatul meu”. Acum, nu știm dacă nu cumva această manieră umilitoare de a-l susține pe Simion nu vine din faptul că e și Georgescu foarte conștient că Simion e un Dinu Păturică naționalist care-l va juca în picioare când se va vedea președinte, șeful serviciilor și al armatei.

Omul cu banii de pe lângă Simion e Marius Lulea, conectat la modul cel mai „sistemic”, firmă de construcții contracte, ce să mai „sistem” curat. Are lucrări cu statul de un milion de lei, e și fostul angajator al lui Simion, că trebuia și ăsta să trăiască din ceva în timp ce făcea tot felul de spectacole stradale (mai multe aici). Alături de Lulea, mai stau și alți sponsori care au dus-o excelent cu sistemul și s-au umplut de bani, un fost baron PNL, Romeo Dunca și un baronete al litoralului Mohammad Murad. Să punem la socoteală și banii de la Gigi Becali cu care defila Simion la inundațiile din Galați

Ortodoxie cu legionari în spate

În fine, două vorbe despre Teodosie, acest popă-clovn al Bisericii Ortodoxe Române, care a fost cu adevărat vizionar. El a profitat de lipsa statului român de claritate laică și și-a făcut un adevărat regat ortodox separatist pe malul mării, populat de toate figurile neolegionare posibile. Îi numeam cândva CEO-ul Daniel și Teodosie-HoReCa și îmi permit să închei cu acest citat de acum 4 ani, tot ca să arăt că societatea noastră trebuia să vadă mult mai devreme simptomele ruperii în „europeniști” și adepți ai unui neofeudalism periculos:

„În timp ce Daniel ținea discursuri sforăitor-europene și uneori surprinzător de tolerante, avea în spate tot timpul un cor de apucați, unii legionari pe față, alții «doar» ultraconservatori care ar fi mâncat friptură de papistaș la micul dejun. Patriarhia nu simțea nevoia să ia vreo măsură împotriva unora care îi cântau cântece legionare lui Iustin Pârvu, de exemplu. Și câte exemple pot aduna! Politica BOR a fost, se pare, tocmai credința că vor putea ține în frâu, undeva ascunși prin altar, tot soiul de apucați. Mi se pare că zodia apucaților ultraradicali a reexplodat. S-a pornit un nou val, de data asta mult mai articulat naționalist și dezlănțuit oportunist – eu îi zic naționalism HoReCa, paradigma în care intră lejer Teodosie”. 

Foto: Profimedia