Ce au cumpărat românii după victoria lui Nicușor Dan din supermarketuri. Coșul de produse, influențat de bătălia electorală ANALIZĂ

Ulterior, în săptămâna imediat următoare celui de-al doilea tur, impactul asupra consumului a continuat să fie semnificativ. Deși reacțiile au fost mai moderate comparativ cu cele din etapa anterioară, datele arată în continuare un comportament influențat de reacții emoționale și postcriză, evidențiind totodată diferențe clare între diverse regiuni ale țării.

Ce produse au revenit în coșul românilor după turul II

Comparând săptămâna preelectorală cu cea postelectorală s-a observat că românii nu au mai simțit nevoia să își umple cămările sau frigiderele cu provizii și s-au orientat mai mult către lucruri care aduc confort sau plăcere. De asemenea, au fost remarcate diferențe evidente între județele în care oamenii au păstrat un comportament de consum echilibrat și cele în care alegerile au declanșat reacții de cumpărare mai impulsive și emoționale.

Odată trecută tensiunea votului, românii au început să-și reintre în rutina zilnică și să revină la micile plăceri, iar datele de consum reflectă perfect această schimbare. În regiunile urbane și de graniță, consumul hedonic (cumpărături făcute din plăcere, nu din nevoie) a fost mai accentuat, ceea ce arată o nevoie colectivă de relaxare. 

Recomandări

Sorina Pintea pregătea terenul pentru a încasa „comisioane mai mari” de la contractori. Instanța: „Starea de sănătate nu poate anula gravitatea faptei”

Conform analizei făcute de Footprints AI, cele mai mari creșteri s-au înregistrat la zahăr (+15,3%) în județele din sud, Giurgiu, Mehedinți și Galați, la alcool (+14,8%) în Vaslui și Harghita și la prezervative (+7%) în București, Giurgiu și Mehedinți. În plus, județele Teleorman și Giurgiu au înregistrat creșteri notabile la achiziția de hârtie igienică (+7,0%), în timp ce vânzările de ciocolată au crescut cu 4,1% în București, Iași și Mehedinți.

Românii au renunțat la cumpărăturile „de criză”

Scăderile cele mai evidente sunt în regiunile care, înainte de primul tur au reacționat prin cumpărături impulsive. În ceea ce privește produsele de bază, cele mai mari scăderi au fost la paste, care s-au vândut cu 30,8% mai puțin, mai ales în București, Tulcea și Sibiu. Făina a avut și ea o scădere remarcabilă de -12,7%, în județele Timiș, Olt și București. Mai puține conserve (-9,7%) s-au vândut în Satu Mare și Mureș, iar uleiul și absorbantele au fost și ele mai puțin căutate (-5,4%) în zonele Tulcea și Arad, respectiv Satu-Mare și Caraș-Severin, arată studiul.

Toate aceste date demonstrează că oamenii s-au liniștit și au renunțat la ideea de a face provizii, alegând să cumpere doar ce au nevoie pentru moment.

Recomandări

Elevul unui liceu tehnologic, după a doua probă a Bacalaureatului: „Istoria este strămoșii noștri” I Reportaj

Consum diferit de la o regiune la alta

Comportamentul de consum al românilor după turul doi al alegerilor prezidențiale nu a fost unul echilibrat, ci diferit în fiecare regiune a țării. Acest lucru indică faptul că fiecare zonă a reacționat în felul ei, în funcție de nivelul de încredere, stilul de viață sau presiunea emoțională resimțită. 

În sudul țării, în județe precum Teleorman, Giurgiu sau Olt, oamenii au continuat să cumpere zahăr, ulei și hârtie igienică în cantități mari, ceea ce confirmă un reflex de conservare și neîncredere economică. La polul opus, în zona de centru (Harghita, Covasna, Mureș) locuitorii au dat dovadă de abstinență și minimalism, întrucât au fost descreșteri evidente la ciocolată, tutun și produse de lifestyle.

În nord-est, județe ca Vaslui, Botoșani și Suceava au arătat un comportament echilibrat, fără reacții extreme. Acestea au avut o ușoară creștere la produse de confort, cum ar fi alcoolul, ciocolata și prezervativele. Sud-estul țării (Brăila, Galați, Tulcea) a prezentat un comportament hibrid, ceea ce înseamnă scăderi la alimente, dar creșteri la produse de moment, precum zahăr și alcool. Vestul (Arad, Timiș, Caraș-Severin), ca de obicei, a fost calm și stabil, având un consum moderat cu scăderi la produse de bază și creșteri ușoare la confort. 

Recomandări

Subiecte BAC matematică 2025. Ce le-a picat elevilor la proba obligatorie a profilului la Bacalaureat

În București și Ilfov, oamenii au revenit la comportamente urbane clasice: mai puțină făină și paste, mai multă ciocolată, alcool și hârtie igienică. Acesta este un semn că locuitorii Capitalei s-au relaxat și au revenit la ritmul obișnuit de viață.

Regiuni impulsive vs regiuni prudente

Comportamentul de consum postelectoral a scos la iveală diferențe clare între județe. Zone precum Vaslui, Giurgiu, Mehedinți, Galați și Harghita au reacționat impulsiv, făcând cumpărături crescute la produse de moment sau de confort. În Harghita, consumul de alcool a crescut cu 27%, în Mehedinți s-au cumpărat mai multe prezervative (+19%) și ciocolată (+11,8%), iar în Giurgiu s-a remarcat o creștere de 20,8% la hârtie igienică. De cealaltă parte, județe precum Satu Mare, Ilfov, Sibiu, Tulcea și Sălaj au avut un consum mult mai rezervat, semn al unei reacții mai prudente la contextul politic.

Bucureștenii au lăsat grijile și s-au întors la confort

În București, comportamentul de consum s-a schimbat clar între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale. Dacă după primul tur oamenii au cumărat masiv produse de bază, de teamă că urmează vremuri grele, după al doilea tur, panica a dispărut. Se observă o scădere mare la produse precum făina (tur I: +22,1% -> tur II: -8,5%), pastele (tur I: +51,4% -> tur II: -39,2%) și conservele (tur I: +25% -> tur II: -13,1%), semn că bucureștenii nu au mai simțit nevoia să se pregătească pentru „ceva rău”.

În schimb, se revine la comportamente sociale și de răsfăț, alcoolul (tur I: -1,5% -> tur II: +10%) și  zahărul (tur I: +13,6% -> tur II: 19,9%) fiind puse din nou în coșurile de cumpărături. Această schimbare marchează trecerea locuitorilor Capitalei de la stare de alertă, la relaxare și consum moderat.

Diferențe de consum între votanții celor doi candidați

Susținătorii lui Simion, în mare parte din județele rurale cu venituri reduse au avut oscilații mari în ceea ce privesc produsele de bază. În săptămâna dinaintea alegerilor, oamenii au cumpărat masiv alimente precum făină, paste și conserve. După turul 2, aceste achiziții au scăzut brusc, cu aproximativ 15%, fapt ce indică strângerea curelei imediat după vot.

În aceleași comunități, s-au înregistrat creșteri de până la 20% la produse de confort, precum prezervative, gustări ambalate și conserve. Petrecerile din cămine și atmosfera de sărbătoare i-au împins pe mulți tineri, majoritatea în jur de 25 de ani, fără venituri disponibile semnificative, să cheltuiască impulsiv pe mici răsfățuri.

De cealaltă parte, votanții lui Nicușor Dan, din județe urbane cu venituri peste medie, au avut un comportament de consum echilibrat. Fluctuațiile la produsele de bază, precum făină și paste au fost minore  (în jur de -5%), iar creșterile la băuturi alcoolice și produse de confort au fost moderate (+3% la alcool, +5% la dulciuri și produse premium, precum ciocolată artizanală și platouri de patiserie), ceea ce reflectă petreceri discrete, planificate din timp. Salariile regulate, abonamentele la livrări automate și un nivel ridicat de educație au menținut cumpărăturile sub control, fără panică.

După agitația din jurul alegerilor, consumul revine la normal. Cererea pentru alimente esențiale s-a stabilizat, iar interesul pentru dulciuri, alcool și articole de relaxare rămâne echilibrat, de data aceasta mai legat de viața socială decât de vot. Tinerii și cei din mediul urban educat își păstrează un stil de consum ponderat, în timp ce persoanele mai în vârstă reacționează mai vizibil la schimbările politice.

Foto ilustrativ: Shutterstock

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro