Soldații returnați în Rusia în urma schimburilor de prizonieri sunt trimiși în unități militare și apoi înapoi pe front: „Inclusiv cei răniți”

„Contrar Convenției de la Geneva”

Soldații ruși întorși în urma celui mai mare schimb de prizonieri din mai sunt trimiși înapoi în unitățile militare, potrivit mișcării „Idite lesom”.

Acest lucru contravine Convenției de la Geneva, care interzice folosirea foștilor prizonieri de război în serviciul militar activ.

Rudele militarilor au raportat că, după schimb, bărbații, inclusiv cei răniți, sunt trimiși direct pe front fără a li se permite să-și vadă familiile.

Activiștii pentru drepturile omului avertizează că același lucru s-ar putea întâmpla cu soldații grav bolnavi și tineri care vor fi returnați în cadrul noului schimb convenit de Rusia și Ucraina după negocierile de la Istanbul, pe 2 iunie.

Legile rusești nu permit demisia din serviciul militar în timp de război, chiar și pentru cei care au fost prizonieri. Contractele cu Ministerul Apărării sunt practic pe termen nelimitat.

Recomandări

Fostul diplomat, actor și jurnalist Andrei Magheru a fost declarat colaborator al Securității comuniste. Cum își turna „Radu Manoliu” colegii

Lacuna găsită de ruși

Potrivit lui Maxim Grebeniuk, un avocat citat de Novaia Gazeta, „Ministerul Apărării folosește o lacună în Convenția de la Geneva, care interzice folosirea foștilor prizonieri doar în cazul unui armistițiu, nu și al schimburilor înainte de încheierea conflictului“.

Activiștii recomandă foștilor prizonieri să solicite insistent examinări medicale și să depună plângeri pentru a evita trimiterea înapoi pe front.

Ei subliniază că salvarea depinde în mare măsură de eforturile proprii ale militarilor.

Nu este prima dată când Ministerul Apărării trimite foști prizonieri înapoi pe front. În 2024, doi mobilizați au fost trimiși să sape tranșee la o lună după schimb, iar în septembrie anul trecut, recruții schimbați au fost trimiși în unitățile lor, deși se așteptau să fie lăsați acasă.

În loc de prizonieri, Rusia a returnat în Ucraina foști deținuți care oricum trebuiau să fie deportați

Pe 16 mai, în timpul negocierilor de la Istanbul, delegațiile rusă și ucraineană au convenit să facă schimb de prizonieri conform formulei „1.000 la 1.000”. Schimbul a început pe 23 mai și s-a desfășurat în trei etape: pe parcursul a trei zile, în loturi de 390, 307 și 303 persoane.

Recomandări

Ultimele date despre starea lui Ion Iliescu: cât de grav este diagnosticul pus de medicii de la spitalul SRI

Rezultatele acestui schimb, cel mai mare de la începutul războiului, au atras critici atât în ​​Rusia, cât și în Ucraina.

Comandantul Corpului 1 al Brigăzii Azov, colonelul Denis Prokopenko, a scris că pe listele de schimb nu se afla niciun membru Azov, numind acest lucru o „rușine” pentru Ucraina.

În același timp, potrivit jurnaliștilor ucraineni, Rusia a predat Kievului un transfug care a trecut voluntar de partea autoproclamatei Republici Populare Donețk încă din 2021! Cartierul General de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război a explicat acest incident astfel: „Nu am putut influența listele. Rusia i-a predat pe cei pe care era gata să îi predea, Ucraina a făcut la fel”.

Mediazona a aflat că unii dintre civilii ucraineni care au fost schimbați sunt persoane condamnate în Rusia în baza unor articole penale, care și-au ispășit pedepsele și apoi nu s-au putut întoarce acasă din cauza războiului. În timp de pace, ar fi putut pleca singuri în Ucraina, iar dacă nu ar fi făcut-o, ar fi fost deportați. Cu toate acestea, acum autoritățile ruse îi țin în centre pentru cetățeni străini (TsVSIG) de ani buni.