România nu poate reduce deficitul bugetar fără creșterea taxelor, avertizează Marcel Boloș: „Realist vorbind, e greu”

La scurt timp după ce a fost învestit, președintele Nicușor Dan a anunțat că trebuie „să tăiem sau să transferăm niște sume în interiorul bugetului de aproximativ 30 de miliarde de lei” și a adăugat că noul Guvern va învestit până la jumătatea lunii iunie.

„Realist vorbind, mi-e greu să cred acest lucru (n.red. reducerea cheltuielilor cu 30 miliarde de lei, fără creșteri de taxe), așa din experiență, și este opinia mea personală. Trebuie să discutăm de un mix de soluții care înseamnă reforma fiscală, reducerea de cheltuieli și, desigur, îmbunătățirea colectării. Foarte greu se materializează în ceea ce înseamnă încasări la buget. Deci, trebuie să fim foarte atenți pentru ca să nu avem o deviere consistentă de la traiectoria de deficit, având în vedere angajamentul pe care îl avem în relația cu Comisia Europeană”, a spus Marcel Boloș la conferința de presă ținută la Guvern.

El a adăugat că nu știe în ce măsură Comisia Europeană ar putea accepta reducerea cheltuielilor publice ca soluție pentru reducerea deficitului bugetar, pentru că asta ar însemna să se modifice inclusiv PNRR, ceea ce e puțin probabil.

„Eu știu că avem niște angajamente pe care trebuie să le respectăm în relația cu Comisia Europeană. Sunt scrise negru pe alb. De-a lungul timpului am avut aceste inițiative de reduceri de cheltuială publică, am avut inițiative de combatere a evaziunii fiscale. Dacă ne aducem aminte, am tot estimat că vom îmbunătăți și că vom avea un ritm al colectării de venituri rezultat din combaterea evaziunii fiscale sau din îmbunătățirea ritmului de încasări. Numai că nu le-am și văzut sub formă de impact bugetar consistent în rezultatul execuției bugetare. Din această perspectivă, nu știu în ce măsură Comisia Europeană ar putea să fie de acord cu reducerea de cheltuială ca soluție (n.red. la reducerea deficitului)”, a punctat Boloș, care în trecut a fost și ministru de Finanțe.

Recomandări

Care sunt „găurile negre” ale statului. Companiile din transporturi și energie produc cele mai mari pierderi și datorii

Ministrul a explicat că reforma fiscală și reducerile de cheltuieli sunt strâns legate. „Dacă dorim să le înlocuim, atunci trebuie să accepte acest lucru Comisia Europeană și să se modifice planul fiscal, să se modifice Planul Național de Redresare și Reziliență. Nu știu sau văd puțin probabilă această perspectivă de modificare a acestor documente strategice importante pentru România”, a conchis el.

România are un nivel de cheltuială publică de peste 740 de miliarde de lei, dintre care 164 de miliarde de lei sunt cheltuielile de personal, iar 222 de miliarde de lei reprezintă cheltuielile de asistență, „care țin de funcționarea statului român, consistente, și pentru care trebuie foarte mult echilibru”, a explicat Boloș.

Și Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a avertizat recent că deficitul bugetar este o problemă majoră, iar reducerea acestuia nu se poate face doar prin tăierea cheltuielilor. „Nu cred că putem evita creșterea taxelor și impozitelor”, a spus reputatul economist, fost ministru de Finanțe în perioada 1997-1998.

Totodată, ministrul UDMR al finanțelor, Tanczos Barna, a recunoscut pentru prima dată că statul are dificultăți în a găsi bani pentru plata salariilor și pensiilor și a spus că „România va putea atinge țintele de deficit asumate doar prin măsuri ferme, reducerea cheltuielilor și crearea unui stat mai suplu”.

Recomandări

Putin își laudă rachetele hipersonice „de neoprit”, dar SUA le-au doborât. Cât de eficiente sunt aceste arme?

România a terminat anul trecut cu un deficit bugetar, adică diferența dintre veniturile și cheltuielile statului, de 9,3% din PIB, iar în acest an trebuie redus la 7%, conform înțelegerii cu Comisia Europeană.