USR, la al șaselea președinte. Majorități solide la alegeri, dar mandate scurte ale șefilor

Nicușor Dan, liderul inițial

Viteza cu care USR își schimbă președintele este una net superioară față de cea a partidelor tradiționale, precum PSD sau PNL. Primul lider USR a fost Nicușor Dan, cel care a condus formațiunea de la înființare, în octombrie 2016, până în iunie 2017.

La acea vreme, Nicușor Dan tocmai trecuse printr-o validare la congresul din 13 mai 2017, când a primit 173 de voturi, față de cele 61 ale lui Emanuel Ungureanu și 14 ale lui Șerban Marinescu. Așadar, a obținut aproximativ 70% din totalul opțiunilor, dar dintr-un număr mic de persoane cu drept de vot.

Pe 1 iunie, Nicușor Dan își dădea demisia din fruntea formațiunii și nu a mai revenit, deși i-au fost adresate în ultimii ani mai multe invitații. După un interimat al lui Elek Levente, unul dintre vicepreședinții formațiunii, a urmat președinția lui Dan Barna. În octombrie 2017 acesta obținea 127 de voturi din 191 exprimate, adică 66%. Doar 50 de voturi a luat atunci contracandidatul Vlad Alexandrescu (fost ministru al Culturii).

Dan Barna a fost cel mai longeviv președinte, reușind să stea aproape patru ani în funcție, până pe 1 octombrie 2021. În urma celei mai strânse curse pentru șefia USR, Dacian Cioloș l-a învins, obținând 50,9% (adică 19.603 de voturi). Dacian Cioloș a rezistat la șefia USR doar șapte luni. Pe 31 mai 2022 și-a depus demisia, fiind nemulțumit că se confrunta cu o majoritate ostilă la nivelul Biroului Național.

Recomandări

Cum s-a ridicat în lumea interlopă „Regina drogurilor” care s-a spânzurat la Rahova: Marsilia Mantu „prepara” stupefiante la cuptorul cu microunde și le vindea la geam

Cătălin Drulă, de la interimat la președinție

Interimatul a fost preluat de cel mai votat vicepreședinte, Cătălin Drulă, ceea ce l-a făcut și favorit pentru următorul congres USR. Câteva luni mai târziu, în octombrie 2022, Drulă a obținut 71% dintr-un total de 18.177 de voturi exprimate, iar la mare distanță a fost Cătălin Teniță, cu 14,89% din voturi. Au urmat mai puțin doi ani de președinție în mandatul lui Cătălin Drulă, pentru că pe 10 iunie 2024, a renunțat la funcție, în urma scorului mult sub așteptări de la europarlamentare.

16 zile mai târziu, Congresul USR o alegea pe Elena Lasconi cu 68,14% (7.704 voturi) de voturi. La fel ca și în cazul lui Nicușor Dan și al lui Dacian Cioloș, mandatul lui Lasconi a fost unul scurt, de mai puțin de un an. Pe 5 mai, după ce a ratat intrarea în turul al II-lea al prezidențialelor și un conflict aprins cu conducerea partidului, Lasconi a făcut pasul în spate.

Dominic Fritz a devenit al șaselea președinte al USR, după ce a primit 67,24% (7.312 voturi) din cele 10.914 exprimate. Fritz a obținut sub Lasconi, Cătălin Drulă sau Nicușor Dan, dar peste Dacian Cioloș sau Dan Barna.

Stabilitate mai mare la PSD și PNL

Pe de altă parte, deși nu au fost ferite de conflicte interne, mult mai stabile la nivelul conducerii au fost PSD și PNL. Din 2016, PSD a avut președinți validați de congrese pe Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă și Marcel Ciolacu. Liviu Dragnea a fost aproape patru ani președinte al formațiunii, în timp ce Ciolacu a prelua partidul în urma congresului din august 2020 și a renunțat la funcție în mai 2025.

Recomandări

Cum s-au făcut praf banii din taxe și impozite: Curtea de Conturi a descoperit „abateri” bugetare în valoare totală de 457 de miliarde de lei din 2017 până în 2024 la stat

Și PNL a fost avut momentele sale mai grele. Ludovic Orban a preluat conducerea PNL în urma unui congres din iunie 2017, după ce în urma fuziunii PNL-PDL existaseră inițial doi președinți, Vasile Blaga și Alina Gorghiu, iar după ce Blaga făcut un pas în spate, din cauza unui dosar al DNA, Gorghiu (nevalidată de un vot în congres) rămăsese numărul 1 în partid.

Ludovic Orban a rezistat un mandat întreg, până în septembrie 2021, când a fost învins la vot de Florin Cîțu, la acea vreme încă premier. Însă deși a preluat frâiele partidului în urma „festivalului democrației”, Cîțu a fost forțat să renunțe la funcția de președinte în mai puțin de un an. Pe 2 iunie a făcut pasul în spate Florin Cîțu.

La scurt timp a fost validat Nicolae Ciucă opt zile mai târziu, într-un Congres extraordinar, unde a fost singurul candidat. Însă Nicolae Ciucă, la a dispărut, la fel de repede cum a apărut în partid și a ajuns pe funcția de premier: repede. După eșecul de la preziețialele din noiembrie 2024, pe 25 noiembrie Ciucă a plecat de la șefia partidului.

În schimb, UDMR a fost constant la nivel de președinte. Kelemen Hunor conduce UDMR de 14 ani, prima dată fiind ales în februarie 2011.