Evaluarea internațională PISA 2025: 28 aprilie – 9 iunie

Ce sunt testele PISA

PISA, acronimul pentru Programme for International Student Assessment, este o evaluare internațională trienală care măsoară competențele elevilor în vârstă de 15 ani din peste 80 de țări din toată lumea, inclusiv din România, de a-și folosi cunoștințele și abilitățile în domenii importante pentru viața de adult ca lectura, matematica și științele, pentru a face față provocărilor din viața socială și economică.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a lansat acest program în 1997, iar prima evaluare a fost organizată în 2000. Evaluarea PISA a avut loc la fiecare trei ani, cu excepția unei întârzieri de un an în ciclul actual (din 2021 până în 2022) cauzată de pandemia de COVID-19. Ediția din 2025 este cea de-a noua de la crearea acestui program și va avea loc între 28 aprilie și 9 iunie.

Care este scopul testelor PISA

Scopul principal al acestui program este acela de a oferi date comparabile la nivel internațional privind performanțele sistemelor educaționale, pentru a sprijini reformele necesare în educație. Evaluările PISA nu verifică doar dacă elevii aflați aproape de sfârșitul învățământului obligatoriu pot reproduce ceea ce au învățat, ci examinează, de asemenea, și măsura în care elevii pot extrapola din ceea ce au învățat și pot să aplice cunoștințele și abilitățile în contexte necunoscute, atât în școală, cât și în afara ei, potrivit OECD.org. Concepută pentru a măsura capacitatea tinerilor de a aplica în contexte din viața reală cunoștințele dobândite, testarea PISA oferă un tablou comparativ al performanței sistemelor educaționale din întreaga lume.

Recomandări

Cum ar putea arăta motivarea CCR în cazul secretizării declarațiilor de avere. Profesorul de drept Cristian Clipa: „Procurorii nu trebuie să fie serviți ca la restaurant”

Ce competențe vor fi evaluate la PISA 2025

Așa cum am precizat anterior, evaluarea PISA măsoară de obicei competențele și abilitățile elevilor cu vârsta de 15 ani în trei domenii esențiale în viața de zi cu zi, și anume lectură, matematică și științe. În plus, pentru ediția din 2025, România va participa la două opțiuni internaționale suplimentare. Este vorba, pe de-o parte, de învățarea în lumea digitală („Learning in the Digital World” – LDW), un modul inovativ ce se va aplica tuturor elevilor testați – maximum 42 de elevi pe școală.

Minimul este determinat de numărul de elevi eligibili PISA din școală, atunci când acest număr este mai mic de 42. Pe de altă parte, alți 11 elevi ce vor fi aleși în mod aleatoriu din fiecare școală selectată vor participa la Evaluarea la o limbă străină („Foreign Language Assessment” – FLA). Elevii participanți la PISA/FLA vor completa chestionarul elevului, precum și chestionarul TIC, se precizează pe site-ul Edupedu.ro.

Câți copii români vor participa la testele PISA 2025

Așa cum spuneam, la ediția din acest an a testelor PISA vor participa și elevi din țara noastră. Comparativ cu ediția precedentă, care a avut loc în 2022, atunci când au fost implicați aproximativ 7.300 de elevi din 262 de unități de învățământ din toată țara, testarea PISA 2025 vine cu o extindere semnificativă în materie de participare.

Recomandări

Cum poate fi redus deficitul bugetar fără creșteri de taxe. Soluțiile economiștilor: tăierea investițiilor inutile, taxarea inversă la TVA, eliminarea unor de programe de stat

Concret, peste 10.000 de elevi din aproape 350 de școli gimnaziale, licee și instituții de învățământ profesional vor lua parte la evaluarea internațională din acest an. De asemenea, ediția din acest an introduce o serie de noutăți importante, între care testări digitale avansate și probe de competență lingvistică, ce vor permite o analiză mai aprofundată a abilităților și competențelor elevilor români.

În același timp, pentru prima oară în istoria participării României la testele PISA, vor fi evaluate și cunoștințele elevilor la limba engleză.

Premieră: în România vor fi testați părinții și profesorii

Ediția din 2025 a testelor PISA va marca o premieră absolută în istoria participării românești la acest program. Astfel, în cadrul evaluării internaționale din acest an din țara noastră, în procesul de colectare a datelor, vor fi incluși și părinții elevilor testați. Aceștia vor trebui să completeze chestionare dedicate pentru a oferi o imagine clară asupra contextului familial al elevilor, precum și asupra modului în care părinții percep și valorizează procesul educațional. Informațiile obținute vor contribui la o înțelegere mai profundă a influenței pe care mediul de acasă o poate avea asupra rezultatelor școlare.

Recomandări

Scrisoarea trimisă de un miner din Praid care a anticipat dezastrul: „Suntem bărbați, dar ne e frică. Am gânduri negre, mi-e teamă că vor deveni realitate”

Prin această inițiativă, autoritățile își propun să obțină o imagine cât mai complexă a ecosistemului educațional, analizând nu doar performanțele elevilor, ci și factorii care le determină, iar implicarea părinților subliniază preocuparea pentru o abordare holistică în evaluarea sistemului de învățământ din România, mai precizează sursa citată anterior.

În același timp, la PISA 2025, și cadrele didactice, mai exact profesorii de științe și cei care predau limba engleză, vor fi implicate în procesul de evaluare internațională. Aceștia vor completa o serie de formulare special concepute pentru a analiza condițiile și metodele de predare. Aceste noutăți vor contribui la crearea unei imagini mai clare asupra sistemului de învățământ din România și la identificarea punctelor forte și a celor care necesită îmbunătățiri.

Participarea extinsă a țării noastre la evaluarea PISA 2025 marchează un pas important în direcția modernizării sistemului educațional național și a alinierii la standardele internaționale, în contextul în care competențele digitale, științifice și lingvistice devin esențiale pentru viitorul unei generații în continuă schimbare.

Cine va administra faza principală a evaluării PISA 2025

Faza principală a evaluării este organizată de Institutul de Științe ale Educației, în calitate de Centru Național PISA, sub coordonarea directă a Consorțiului PISA din cadrul OCDE. Pentru pregătirea administrării și pentru implementarea acesteia participă întregul personal de cercetare (cercetători și personal auxiliar de cercetare). 

Testarea va fi administrată de o echipă formată din 80 de administratori de test (profesori sau cercetători), 350 de coordonatori de școală (directori sau profesori) și 60 de monitori de calitate (inspectori școlari și cercetători). În etapa de pretestare, care s-a desfășurat în perioada mai-iunie 2024, au participat 2.733 de elevi din 31 de școli de pe raza a 18 județe. Această etapă a avut rolul de a valida instrumentele de testare și procedurile de administrare. ​

România, codașa Europei la educație

România participă la programul PISA încă din 2000, iar începând cu ciclul de testare din 2022, administrează testele în format digitalizat. La testele PISA de acum trei ani, România a obținut câte 428 de puncte la fiecare dintre cele trei competențe, ceea ce o plasa la o distanță de circa 50 de puncte de media OCDE și la circa 100 de puncte în urma liderului european, Estonia. Acum trei ani, elevii români au înregistrat un nivel similar cu cel din 2018, când rezultatele au indicat pentru țara noastră 428 de puncte la citire, 430 la matematică și 428 la științe, potrivit datelor publicate pe site-ul Edupedu.ro.

România s-a încadrat în cea de-a treia categorie, cea a țărilor cu rezultate sub media OCDE, la un nivel similar cu Serbia, Grecia (țară UE situată imediat deasupra României, cu medii de 430-441 de puncte), Bulgaria, Moldova, Kazahstan, Mongolia, Emiratele Arabe Unite. La nivelul fiecărei evaluări, România a ocupat locul 45 în lume la citire, competență la care locul 1 a fost ocupat de Singapore, locul al doilea de Irlanda, iar poziția a treia de Japonia. Circa 58% dintre elevii din țara noastră (față de o medie OCDE de 74%) au ajuns cel puțin la nivelul 2, ceea ce înseamnă că sunt capabili să identifice ideea principală a unui text de lungime moderată.

La matematică, țara noastră s-a clasat în urmă cu trei ani tot pe locul 45, cu doar trei poziții deasupra Bulgariei. 51% dintre elevii români au atins nivelul 2 de competență, comparativ cu media OCDE de 69%, iar nivelul 5 sau 6, adică performanțe mai ridicate, a fost atins de circa 4% dintre elevii români față de media OCDE de 9%.

La științe, elevii români s-au situat, de asemenea, pe un loc rușinos, și anume 48 din 81 și, totodată, acesta fiind penultimul loc în cadrul Uniunii Europene. Pe prima poziție s-a clasat Singapore, urmată de Japonia și de China. În același timp, 1% dintre elevi au atins nivelul 5 sau 6 de competență, față de media OCDE care este de 7%. În ceea ce privește analfabetismul funcțional, procentul în România era în 2022 foarte mare, 42%, cu un procent în plus comparativ cu ediția din 2018.

Analfabetismul funcțional este definit prin faptul că un elev care citește un text nu înțelege despre ce este vorba în acel text și nici nu poate explica. La matematică erau și mai mulți elevi care nu se descurcau nici măcar cu operații aritmetice de bază (47%). Spre exemplu, elevii români nu s-au descurcat să convertească prețuri din lei în valută. Științele au marcat o creștere până la 44% a proporției celor care nu puteau trage concluzii bazate pe simple investigații.

Vezi şi calendar Bacalaureat 2025, când încep probele scrise la examenul maturităţii!

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro