Confiscarea specială de 3,7 milioane de euro, anulată de instanță în dosarul contractelor păguboase de la Institutul de Cercetări Aerospațiale

Inițial, instanța de fond a constatat intervenția prescripției pentru faptele judecate, dar i-a obligat pe el și pe afaceriștii cărora le-a dat contracte de 6 milioane de euro să plătească prejudiciul, calculat la 3,7 milioane de euro.

12 contracte păguboase cu firme-fantomă

Curtea de Apel București a considerat că Tribunalul a dispus în mod corect încetarea procesului penal cu privire Cătălin Nae și complicii lui, însă ar fi instituit măsura confiscării speciale fără a analiza contribuția penală a fiecărui inculpat.

Cătălin Nae este judecat pentru abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, după ce în perioada 2012-2014 a încheiat din partea INCAS 12 contracte păguboase cu firme fantomă pentru proiectare sau asistentă tehnică la Institut.

Firmele contractate de Cătălin Nae erau coordonate de afaceriști cu studii de 4, 8 și 10 clase și aveau ca obiect de activitate „comerţ cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă şi al celor pentru vopsit”.

Recomandări

Sorina Pintea pregătea terenul pentru a încasa „comisioane mai mari” de la contractori. Instanța: „Starea de sănătate nu poate anula gravitatea faptei”

Aceste firme trebuiau să asigure proiectare, mentenanță, calibrare sau revizie la cele două suflerii (Subsonică și Trisonică), precum și la Tubul de șoc de la INCAS.

• Cele două suflerii sunt instalații experimentale, în formă de tunel, care sunt folosite la determinarea forțelor aerodinamice exercitate de un curent de aer asupra unor machete de avioane.
• Tubul de șoc este o instalație formată din subansamble, care poate fi extinsă până la 170 de metri, în care se pot face teste de rezistență la șocuri de diverse intensități.

„Agenții economici respectivi nu puteau să îndeplinească prestațiile (în domeniul cercetării aeronautice) la care se obligaseră, neavând capacitatea obiectivă să execute astfel de activități (nu dispuneau de capital uman și tehnic)”, arătau procurorii DNA în rechizitoriu.

Motivarea Curții de Apel: Instanța de fond nu a administrat nicio probă

Pe data de 21 mai 2025, Curtea de Apel București a trimis Dosarul INCAS spre rejudecare, pentru următoarele motive:

Recomandări

Elevul unui liceu tehnologic, după a doua probă a Bacalaureatului: „Istoria este strămoșii noștri” I Reportaj

• „Analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță a reţinut aceeași situaţie de fapt și de drept cu cea descrisă prin actul de sesizare.
• În plus, în cauză s-a considerat ca fiind realizate condițiile în ceea ce privește luarea dispoziției de confiscare specială, de vreme ce s-a arătat că, pe de o parte, prescripția generală înlătură doar răspunderea penală a inculpaţilor, nu și caracterul penal al faptei deduse judecății.
• Pe de altă parte, s-a apreciat că măsura este necesară deoarece rezultă că sumele de bani dobândite de inculpaţi în urma încheierii contractelor indicate nu au avut la bază tranzacții licite, ci au reprezentat prețul unor înțelegeri prohibite de legea penală. (…)
• Atare constatare s-a arătat că justifică, așadar, concluzia că suma obţinută de fiecare inculpat are ca proveniență o faptă prevăzută de legea penală, fiind necesară confiscarea sa specială.
• Numai în ipoteza de excepţie în care părţile sau persoana vătămată nu contestă probele administrate în cursul urmăririi penale instanţa de fond poate proceda la soluţionarea cauzei fără a le readministra în cursul cercetării judecătoreşti, regula fiind readministrarea probelor în condiţii de oralitate şi contradictorialitate, excepţia privind readministrarea acestora fiind incidentă numai în ipoteza în care părţile renunţă în mod expres la acest drept, corolar dreptului la un proces echitabil.
•  În speţă, prima instanţă a dispus luarea unei măsuri de drept penal, respectiv măsura de siguranţă a confiscării speciale care potrivit dispoziţiilor art.112 alin.1 Cod penal vizează bunuri provenite, dobândite, produse etc. din folosirea unei fapte prevăzute de legea penală.
• Pe cale de consecinţă, pentru a se dispune măsura de siguranţă menţionată este necesar să se reţină, în urma administrării unor mijloace de probă administrate chiar din oficiu, că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală, chiar şi în situaţia în care a intervenit prescripţia răspunderii penale şi chiar dacă inculpaţii nu au solicitat continuarea procesului penal.
• În condiţiile în care se pune problema luării unor măsuri de siguranţă, iar inculpaţii în realitate contestată acuzaţiile aduse, se impune administrarea unor mijloace de probă chiar şi în situaţia atipică din prezenta speţă. În concret, prima instanţă a dispus luarea unor măsuri de drept penal apreciind că s-au comis fapte prevăzute de legea penală raportându-se doar la mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală, deşi aceştia contestă împrejurarea că au săvârşit astfel de fapte.
• În speţă, toţi inculpaţii contestă acuzaţiile aduse, precizând că nu au comis fapte prevăzute de legea penală, criticând soluţiile de luare a măsurii de siguranţă ale confiscării speciale.
• Sub acest aspect, instanța de control judiciar constată că prima instanță nu a administrat niciun mijloc de probă, nefiind efectuată cercetare judecătorească, dispunându-se luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale fără a se stabili, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fiecare dintre inculpaţi au săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, din care să fi obţinut sumele de bani supuse confiscării.
• În acelaşi sens, Curtea reţine că nu se poate efectua cercetarea judecătorească direct în faza apelului, întrucât ar fi încălcat principiul dublului grad de jurisdicţie, astfel încât singurul remediu procesual este desfiinţarea hotărârii şi rejudecarea cauzei de către tribunal în vederea deplinei asigurări a drepturilor inculpaților, pentru ca acestea să nu fie private în mod nejustificat de o cale de atac, drept consecinţă a administrării mijloacelor de probă direct în calea de atac și pronunţarea în primă și ultimă instanță a unei hotărâri ce dezleagă fondul cauzei.
• În rejudecarea cauzei, instanţa de fond va proceda la readministrarea probatoriului relevant în prezenta cauză, urmând a fi analizate şi toate criticile invocate de către inculpaţi în apel.
• Curtea reţine că rejudecarea cauzei vizează doar aspectele analizate mai sus, respectiv luarea unor măsuri de siguranţă faţă de inculpaţi, soluţiile de încetare a procesului penal neputând fi reanalizate”, se arată în Hotărârea nr. 754/2025 a Curții de Apel București.

Recomandări

Subiecte BAC matematică 2025. Ce le-a picat elevilor la proba obligatorie a profilului la Bacalaureat

Șase milioane de euro – prețul unor înțelegeri prohibite de legea penală

Pe data de 20 decembrie 2024, după cinci termene de judecată pe fond, Tribunalul București a constatat intervenția prescripției pentru acuzația de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave adusă de procurori lui Cătălin Nae, respectiv complicitate la această infracțiune în ceea ce-i privește pe așa-zișii oameni de afaceri cărora acesta le-a dat contracte „cu dedicație”:

• „În cauza de față, sunt realizate condițiile anterior expuse pentru luarea dispoziției de confiscare specială, de vreme ce, pe de o parte, prescripția generală înlătură doar răspunderea penală a inculpaţilor, nu și caracterul penal al faptei deduse judecății.
• Pe de altă parte, măsura este necesară deoarece rezultă că sumele de bani dobândite de inculpaţi în urma încheierii contractelor mai sus indicate nu a avut la bază tranzacții licite, ci a reprezentat prețul unor înțelegeri prohibite de legea penală.
• Sub acest aspect, sunt relevante toate circumstanțele în care s-au încheiat contractele, respectiv: în mod repetat, cu societăţi comerciale reprezentate de către fiecare inculpat ce nu aveau un obiect de activitate care să ateste specializarea în serviciul contractat de INCAS, societăţi care ulterior activităţilor imputate au fost cedate în favoarea unor persoane pe numele cărora figurau numeroase societăți.
• Modul în care au fost retrase sumele de bani din conturile societăţilor administrate de inculpaţi, aspecte ce rezultă din rulajul conturilor (de cele mai multe ori integral în numerar, deşi era vorba despre sume mari de bani, fie direct din contul societăţii contractante, fie după ce parte din sumă era transferată către alte societăţi administrate fie tot de ei, fie de către alţi inculpaţi, deşi teoretic nu aveau vreo implicare în contractul respectiv ori de terţi, împuterniciţi pe cont), probatoriul administrat susținând, în continuare, obţinerea contravalorii contractelor, în absența unui titlu licit.
• Atare constatare justifică, așadar, concluzia că suma obţinută de fiecare inculpat are ca proveniență o faptă prevăzută de legea penală, fiind necesară confiscarea sa specială”, se arată în Hotărârea 1607/2024 a Tribunalului București, consultată de Libertatea.

În documentul citat, instanța de fond arată că a fost nevoită să constate intervenția prescripției, după ce ancheta la DNA a durat 9 ani. Termenul de stingere a răspunderii penale pentru infracțiunile ce fac obiectul dosarului este de 10 ani.

Pentru recuperarea prejudiciului, Tribunalul București a dispus confiscarea de la inculpați a 3,7 milioane de euro, după cum urmează:

• „100.000 lei de la inculpatul Nae Cătălin
• 5.451.279 lei de la inculpatul Băiculescu Remus-Ion
• 6.441.499 lei de la inculpatul Stoica Vasile-Marius
• 3.890.320 lei de la inculpatul Răducan Zaharia
• 2.930.000 lei de la inculpatul Chiriac Gheorghe”, se mai arată în documentul citat.

Acuzațiile DNA și refuzul INCAS de a se constitui parte civilă

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:

• „În perioada 2012 – 2014, inculpatul Nae Cătălin, în calitatea menționată mai sus, cu încălcarea prevederilor legale, ar fi încheiat un număr de 12 contracte cu societăți comerciale, cu un comportament de tip «fantomă», controlate de ceilalți patru inculpați, în condițiile în care acesta ar fi cunoscut faptul că agenții economici respectivi nu puteau să îndeplinească prestațiile (în domeniul cercetării aeronautice) la care se obligaseră, neavând capacitatea obiectivă să execute astfel de activități (nu dispuneau de capital uman și tehnic).
• În contextul menționat mai sus, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Aerospațială «Elie Carafoli», a achitat societăților respective suma totală de 21.495.199 lei (aprox. 5.000.000 euro), ce constituie un prejudiciu în dauna institutului concomitent cu obținerea unui folos necuvenit în același cuantum pentru societățile celor patru oameni de afaceri”, se arată în comunicatul DNA din 18 aprilie 2023.

Pe data de 2 mai 2023, Ministerul Cercetării – condus la vremea respectivă de ministrul Sebastian Burduja – a emis un comunicat în care a susținut că INCAS se va constitui ca parte civilă în dosarul în care Cătălin Nae este judecat pentru abuz în serviciu.

În realitate, constituirea de parte civilă a INCAS a fost una pur formală.

„Nu a fost identificat un prejudiciu în cauză, iar constituirea de parte civilă s-a făcut la indicaţiile ministerului de resort”, au spus la proces reprezentanții Institutului.

Fotografii: Agerpres, INCAS

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro