Cât de rezistente sunt blocurile din Craiova în faţa unui cutremur

Chiar dacă s-au construit foarte multe blocuri noi în Craiova, oraşul este alcătuit, în mare parte, din blocuri foarte vechi. Am stat de vorbă cu Robert Vlăduţ, inginer proiectant de structuri, care ne-a explicat cât de rezistente sunt blocurile din oraşul nostru în faţa unui seism puternic. În linii mari, situaţia nu este deloc promiţătoare, fiindcă tot ce s-a construit înainte de anul 1977 nu ţinea cont de rigorile unor structuri rezistente la seisme.

Unde se află cele mai sensibile blocuri din Craiova 

Potrivit inginerului proiectant, blocurile cele mai sensibile s-ar afla în cartierul Valea Roşie, dar şi în zona Piaţa Gării. Motivul este acela că blocurile din aceste două zone au fost cele mai afectate la cutremurul din 1977, iar acest lucru a demonstrat că structura lor de rezistenţă este sensibilă. Robert Vlăduţ spune că înainte de marele cutremur din România, în Craiova nu se construia ţinându-se cont de rezistenţa la seism. Aşadar, istoria construcţiilor vechi ne-ar putea afecta foarte mult în eventualitatea unui seism. „Dacă ne uităm la fondul construit al Craiovei, o să observăm că din punct de vedere al proiectării la seism sunt două etape mari. Cea de dinainte de 1977 şi cea de după. Până în anul 1977, Craiova nu era considerată zonă seismică. Acest lucru a însemnat că nicio clădire nu era proiectată să reziste la cutremur, adică la încărcări laterale. Clădirile erau proiectate să ţină doar încărcări gravitaţionale. La cutremurul din 1977, Craiova a fost printre cele mai afectate oraşe din ţară. Casele care aveau doar zidărie şi planşee din lemn au avut degradări imense. În Craiova, în 1977 erau peste 600 de clădiri P+4, iar 300 dintre ele erau din zidărie. Din fericire, atunci nu a căzut niciuna, însă au fost avariate. Dar pe atunci se puteau numi nou-construite. Acele clădiri există şi acum şi, cu siguranţă, nu vor mai rezista ca atunci. La capitolul blocuri, cele mai grav avariate au fost cele din Valea Roşie şi cele din Piaţa Gării. E clar că dacă acele blocuri s-au comportat deficitar atunci, acelaşi lucru se va întâmpla şi acum, dacă se va întâmpla un nou cutremur.“, a spus Robert Vlăduţ.

Recomandări

Cum ar putea arăta motivarea CCR în cazul secretizării declarațiilor de avere. Profesorul de drept Cristian Clipa: „Procurorii nu trebuie să fie serviți ca la restaurant”

Blocurile cu zidărie nearmată, cele mai expuse pericolului

Inginerul a mai adăugat că, înainte de 1977, existau anumite proiecte standard pentru construirea blocurilor, care nu prevedeau structuri importante de rezistenţă. „Cele mai afectate blocuri vor fi mereu cele care au zidărie nearmată, fără stâlpi din beton armat. Ele au doar nişte centuri mici, iar stâlpii mici de rezistenţă sunt doar la parter. Aşa se construia pe atunci. Dacă ar fi confinate sau ar avea bară de armătură, atunci s-ar comporta mai bine. Totuşi, au fost şi clădiri construite înainte de 1977 din acele plăci din beton, produse la prefabricate Craiova, care au rezistat foarte bine la cutremur. Însă, în prezent trebuie să ţinem cont şi de faptul că peste aceste construcţii, inclusiv pentru cele care au rezistat bine, au mai trecut încă 46 de ani fără ca ele să mai fie consolidate în vreun fel. Deci, ne aşteptăm ca fondul vechi construit, care nu a mai fost consolidat şi care s-a comportat deficitar în `77, să se comporte în acelaşi fel la un eventual cutremur. Aşa cum spuneam, au trecut încă aproape 50 de ani, iar foarte mulţi factori externi au făcut aceste clădiri şi mai sensibile în faţa unui seism“, a spus Robert Vlăduţ. Citește continuarea pe gds.ro.

ARTICOL PRELUAT DE PE SITE-UL GAZETEI DE SUD.