Țările baltice realizează un plan comun de evacuare, în cazul în care Rusia decide să le atace

Tensiuni în regiunea baltică

Miniștrii de interne din Lituania, Letonia și Estonia au convenit să elaboreze împreună planuri de evacuare, să îmbunătățească schimbul de informații și să se asigure că persoanele vulnerabile nu sunt lăsate în urmă în timpul unor eventuale retrageri de urgență.

Acordul prevede partajarea de informații despre capacitățile logistice de evacuare, coridoarele posibile și starea punctelor-cheie de trecere a frontierelor.

Măsura vine în contextul intensificării tensiunilor de securitate în regiunea baltică, în timp ce războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei continuă.

„Este esențial să avem proceduri clare și un schimb rapid de date pentru a asigura o reacție eficientă și pentru a evita panica în situații de criză”, a declarat Vladislav Kondratovič, ministrul de Interne al Lituaniei.

El a subliniat importanța unei abordări unite din partea statelor baltice, în vederea garantării siguranței populației în cazul unei evacuări la scară largă.

Măsuri luate înainte de Zapard 2025

Aceste măsuri sunt adoptate în perspectiva exercițiului militar comun Zapad 2025, organizat de Rusia și Belarus în septembrie, în Belarus. Analiștii și oficialii occidentali privesc acest exercițiu cu suspiciune, văzându-l ca pe un posibil preludiu al unei acțiuni agresive.

Recomandări

Care sunt „găurile negre” ale statului. Companiile din transporturi și energie produc cele mai mari pierderi și datorii

Lidera opoziției belaruse, Sviatlana Țihanouskaia, a avertizat că Zapad 2025 ar putea reprezenta o amenințare reală, amintind că ediția din 2021 a fost urmată de invazia pe scară largă a Ucrainei.

Acordul dintre cele trei țări baltice urmează unei declarații comune din mai, semnată de miniștrii de interne și protecție civilă din opt state membre ale UE – Belgia, Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Finlanda și Suedia.

În document se cereau măsuri urgente pentru consolidarea protecției civile, a pregătirii și a rezilienței, atât la nivel național, cât și european.

Miniștrii au subliniat că securitatea națională nu se bazează exclusiv pe forța militară, ci și pe capacitatea civilă de reacție în fața unor crize diverse – de la dezastre naturale la amenințări hibride – pentru a proteja eficient populația.