Reacția Ambasadei Serbiei în România, după interviul Libertatea cu cercetătorul SNSPA, Dragoș Ioniță

Câteva precizări din partea redacției

Libertatea a decis să publice integral mesajul ambasadorului sârb în România, Excelența Sa Stefan Tomašević, rezervându-și însă dreptul de a transmite anumite nuanțe specifice dezbaterilor democratice din spațiul public românesc. 

Publicația Libertatea, la fel ca multe alte instituții de presă din România, își desfășoară activitatea în baza principiilor democratice ale libertății de exprimare. Temele de politică externă ce interesează statul român sunt teme care devin, în mod frecvent, teme de dezbatere publică, iar ele sunt analizate din perspective și unghiuri de interpretare diverse, tocmai pentru a oferi cititorilor argumente științifice cât mai diferite și solide. În același timp, democrația românească respectă principiul libertății universitare, în baza căruia universitățile pot produce în mod independent cunoaştere faţă de solicitările partizane ale puterii politice.

Interviul Libertatea nu a făcut presiune asupra decidenților politici români pentru a recunoaște statul Kosovo, ci a pus în dezbatere publică, respectând dreptul la opinie al invitatului Dragoș Ioniță, o temă de politică externă pe care proaspăta Administrația prezidențială Nicușor Dan, în mod inevitabil, o va confrunta. 

Recomandări

Secretul Israelului în războiul cu Iranul: micul stat este o mare putere tehnologică, cu companii de zeci de miliarde de dolari. Iar un român a pus bazele acestui ecosistem

Respectăm în același timp  poziția de politică externă a Serbiei, exprimată de Excelența sa Stefan Tomašević, dar am fi preferat ca acest schimb de replici să se fi desfășurat strict în baza argumentelor și fără atacuri la persoană. 

Poziția ambasadorului sârb

Excelența Sa, Stefan Tomašević, ambasadorul Republicii Serbia în România: 

„Acum două zile pe site-ul cotidianului Libertatea a fost publicat un interviu cu cercetătorul SNSPA, Dragoș Ioniță, cu titlul:  «Recunoașterea statului Kosovo de către România ar contribui la slăbirea influenței Rusiei în Balcanii de Vest». Având în vedere poziția de principiu a României în privința suveranității și integrității teritoriale a Republicii Serbia, ceea ce reprezintă unul dintre pilonii prieteniei de veacuri dintre cele două popoare și state, precum și faptul că este pentru prima oară când așa ceva apare în presa românească, este de datoria mea să mă exprim și să prezint câteva aspecte.

Recomandări

Periculoasa tendință de politizare a Comunității de Informații americane sub Trump / Analiză a unui senior CIA

În lucrările sale, care nu sunt foarte cunoscute publicului românesc, autorul Dragoș Ioniță a prezentat adesea în mod selectiv realitățile din Kosovo și Metohija prin textele și publicațiile sale și a relativizat teroarea comisă asupra poporului sârb. Cu toate acestea, pentru cea mai recentă lucrare a sa, a primit totuși spațiu pe o platformă media citită de foarte mulți români.

În interviul publicat, Dragoș Ioniță indică, într-un mod foarte perfid și, aș putea spune, malign, că actualul președinte al României, Nicușor Dan, dar și viitorul guvern (un moment sensibil, în condițiile în care încă nu există o nouă coaliție), vor rezista foarte greu unor presiuni mari privind recunoașterea independenței declarate unilateral a așa-numitului Kosovo. Autorul a descris, de asemenea, beneficiile, sub forma asumării de către România a rolului principal de protector al păcii și securității în regiune, de principal promotor al extinderii UE către țările din Balcanii de Vest, incluzându-l și „cel mai tânăr stat din Europa”, ca o limitare a influenței Federației Ruse asupra Balcanilor de Vest și consolidarea flancul estic al NATO.

Printre rânduri se strecoară în mod viclean faptul că acesta este cu adevărat momentul ideal pentru această acțiune necinstită. De asemenea, este oferit un răspuns la orice eventuale întrebări, ca justificare pentru efectele negative asupra relațiilor cu Republica Serbia. Autorul, al cărui nume nu-l voi mai menționa, explică și modul în care dependența energetică a Serbiei ar trebui să fie legată de România, iar progresul Serbiei pe calea integrării în UE ar trebui să fie condiționat.

Recomandări

Nicușor Dan convoacă oficial partidele la consultări pentru desemnarea premierului

Opinia publică din România știe foarte bine, iar mie îmi revine să reamintesc, că Serbia va fi mereu, așa cum a fost dintotdeauna, un prieten sincer al României. Istoria noastră este mai veche decât noi toți, chiar și decât cercetători și alți actori cu intenții neoneste. Poporul sârb și cel român sunt popoare frățești, legate prin destinele, iubirea, trecutul, dar și viitorul lor. Respectarea integrității teritoriale și a suveranității nu a fost și nu ar trebui să devină niciodată subiectul unei licitații pentru valoarea lor și al unui comportament iresponsabil prin relativizarea și corelarea lor cu orice alte interese. Serbia nu ar ierta niciodată ceea ce nici România nu ar avea dreptul să ierte, și anume negarea esenței statalității sub forma recunoașterii oricărei părți autoproclamate a teritoriului drept stat.

Aici începe și aici se termină totul. Fie ca ideile necinstite să ajungă la groapa de gunoi și fie ca popoarele noastre să nu ajungă niciodată în situația să se rușineze de ceva. Trăiască prietenia sârbo- română!”

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro