Nu știu pe ce lume trăiesc: elevii care se pregătesc de Bacalaureat habar nu au unde se află pe hartă orașul Brăila

Elevii nu au știut de ce cresc păduri de conifere în Suedia

La simularea examenului de Bacalaureat 2025, disciplina Geografie, doar jumătate dintre elevii au care au susținut proba au reușit să rezolve corect cerințele care presupuneau calcule și interpretări. De exemplu, doar 44,48% dintre candidați au calculat corect amplitudinea termică medie anuală, iar numai 25,67% au explicat corect o consecință a modificării structurii populației României între 1992 și 2021. În schimb, elevii s-au descurcat mai bine la recunoașterea pe hartă a statelor, orașelor și a valorilor maxime de temperatură. Aici, rata de reușită a fost de peste 80%.

Însă, chiar și așa, rezultatele nu sunt deloc bune dacă ne gândim că încă există copii de clasa a XII-a care nu știu unde este localizată pe hartă Germania. Aproape 6% dintre ei nu au știut să răspundă la această întrebare. Mai grav, aproximativ 13% nu au știut să localizeze orașul Atena, 24% nu au putut indica unde se afla Varșovia, iar 27% dintre elevi nu au știut unde se află orașul Helsinki. 

Iar cifrele nu se opresc aici. Peste 50% dintre elevi nu au știut că lacul Balaton se află în Ungaria, iar 12% nu au putut explica deosebirile între clima din Irlanda și cea din Republica Moldova. Cât despre pădurile de conifere, aproape 3% dintre copii nu știut de ce acești copaci cresc în Suedia. 

Recomandări

Raport al Congresului SUA: De ce armata rusă a înregistrat pierderi semnificative și n-a fost capabilă să câștige războiul din Ucraina ANALIZĂ

Peste 50% dintre candidați nu știu unde se află pe hartă orașe importante din România

La Geografia României elevii au avut, de asemenea, mari dificultăți: aproape 55% dintre ei nu au fost în stare să recunoască pe hartă unde se află orașul Brăila, iar 29% nu au știut unde se află Târgu Jiu.  

Copiii nu dețin informații de bază nici despre râurile care traversează țara noastră. Peste 30% dintre ei nu au putut indica râul care străbate Bucureștiul. Practic, nu au știut nici numele râului, nici numele orașului traversat. Mai mult, peste 30% dintre elevi nu au putut identifica unul dintre brațele Dunării.  

Copiii au avut mai mari bătăi de cap și la subiectul doi, la punctul care le cerea să explice motivul pentru care în zona Dobrogei nu există amenajări hidroenergetice. Aproape 70% dintre ei nu au știut să răspundă la această întrebare. 

Bulgaria, o necunoscută

Nici itemii de la subiectul al treilea nu au fost accesibili elevilor. De exemplu, la subiectul unde se cerea calcularea amplitudinii termice medii anuale pe baza graficului dat, doar 44,48% dintre elevi au obținut punctaj maxim, în timp ce 55,52% au fost notați cu punctaj zero. Copiii, aproape 36% dintre ei, nu au știut să calculeze nici diferența dintre cantitatea de precipitații din luna noiembrie și cea din luna iulie. Mai mult, aproape 41% dintre elevi nu au putut preciza tipul de climă din orașul Malaga. 

Recomandări

Despre proiectul unui stat „suveranist” român: „Nici SUA lui Trump nu își permit suveranismul propus de AUR”. Interviu cu profesorul Cornel Ban de la Copenhagen Business School

Dar ce pretenții să avem ca elevii să cunoască informații despre Malaga dacă ei nu știu cu cine se învecinează Bulgaria, ce forme de relief se regăsesc în această țară, ce râuri importante o străbat sau ce orașe sunt acolo. 

Ultimele întrebări ale ultimului subiect au fost însă cireașa de pe tort, căci elevii, aproape 51% dintre ei, nu au știut care este consecința modificării structurii populației, iar 18% nu au putut numi două orașe port de la Marea Neagră. 

Cât despre cultivarea viței de vie, 42% dintre elevi, nu au știut să prezinte un singur factor natural favorabil creșterii strugurilor în Subcarpații Curburii. 

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro